Studiu despre schimbările celui mai mare rezervor terestru de carbon din lume, efectuat în premieră la nivel mondial, realizat la UB

Un studiu științific realizat în cadrul Facultății de Geografie a Universității din București a investigat, pentru prima dată la nivel internațional, modificările globale recente ale carbonului organic din sol, considerat cel mai mare rezervor terestru de carbon al planetei.

Astfel, în luna octombrie 2021, lucrarea științifică intitulată „Global changes in soil organic carbon and implications for land degradation neutrality and climate stability” a fost publicată în prestigioasa revistă „Environmental Research”.

Cercetarea interdisciplinară, finanțată de Romanian Young Academy (RYA), a fost coordonată de lect. univ. dr. Remus Prăvălie, cadru didactic și cercetător la Facultatea de Geografie și membru fondator al RYA.

Studiul, remarcat de Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării („United Nations Convention to Combat Desertification” – UNCCD), a fost inclus în celebra libraria online UNCCD.

Rezultate obținute pentru prima dată la nivel mondial, privind pierderile masive de carbon din solurile lumii, după 2001

Cercetarea realizată de către lect. univ. dr. Remus Prăvălie, prim-autor și coordonator al studiului, împreună cu o echipă interdisciplinară de cercetători români, a pornit de la premisa că solurile globale, cel mai mare rezervor terestru de carbon al lumii, încă nu au fost investigate din perspectiva schimbărilor pedologice recente ale conținutului de carbon organic.

Cu un rezervor imens de carbon organic la nivel mondial, estimat la circa 1500 gigatoane (Gt) numai în primul metru adâncime, solurile planetei conțin o cantitate dublă de carbon față de cea prezentă în atmosferă (aproximativ 750 Gt) sau aproape triplă față de cea prezentă în biomasa vegetației terestre (aproximativ 560 Gt).

Plecând de la importanța cunoașterii dinamicii acestui rezervor imens de carbon al Terrei, lucrarea s-a bazat pe analiza detaliată a unor date multitemporale extrem de rare ale stocurilor globale de carbon organic din sol din primii 30 cm adâncime (profil pedologic extrem de vulnerabil la diverse perturbații naturale și antropice), care au fost achiziționate dintr-o bază internațională de date.

Investigând cu atenție datele geospațiale (rastere globale anuale cu valori în tone de carbon / km²) în perioada 2001–2015, autorii studiului au descoperit că, într-o perioadă de numai 15 ani, solurile lumii au înregistrat pierderi nete totale de carbon care au depășit 3 miliarde de tone (sau 3 Gt) la nivel mondial. Se pare că peste 80% din acest declin global al carbonului a avut loc în 7 state ale lumii, identificate ca hotspoturi globale ale acestei perturbații de mediu – Canada (30%), Rusia (27,9%), Statele Unite (9,6%), China (4,7%), Brazilia (4,7%), Indonezia (3%) și Finlanda (2,9%). Per ansamblu, autorii au demonstrat că 79% dintre toate țările lumii investigate în această cercetare au fost afectate de scăderi nete ale carbonului din profilul de suprafață al solurilor.

Într-o perspectivă comparativă interesantă, autorii studiului menționează că cele peste 3 Gt de carbon pierdute din sol și transferate în atmosferă reprezintă aproximativ 8% din toate pierderile de carbon din sol înregistrate la nivel planetar în ultimii 12000 de ani (în epoca Holocenului), în același profil pedologic, deși s-au produs în doar aproximativ 0,1% din acest interval de timp. Această comparație scoate în evidență o accelerare recentă extrem de îngrijorătore a declinului stocului de carbon din solurile lumii. Impresionant este și faptul că pierderile cuantificate au avut loc doar în profilul analizat de 0,3 m adâncime, fără să fie considerate potențialele pierderi adiționale de carbon organic, înregistrate la adâncimi mai mari ale solului.

Conform studiului, cauzele acestei scurgeri masive de carbon din sol în atmosferă au legătură, în general, cu încălzirea climatică accelerată din regiunile boreale, urbanizarea agresivă din mediile temperate și expansiunea suprafețelor agricole în detrimentul ecosistemelor naturale, prin defrișări forestiere, mai ales în regiunile intertropicale.

Pe fondul acestor rezultate alarmante, lect. univ. dr. Remus Prăvălie și echipa sa de cercetare au lansat un apel către Organizația Națiunilor Unite (ONU) în vederea stabilizării urgente a carbonului organic din sol, prin intermediul acțiunilor UNCCD, autoritatea globală în domeniul degradării terenurilor din cadrul ONU. În caz contrar, autorii studiului atrag atenția că efectele negative ale pierderilor constante de carbon din solurile lumii sunt legate de intensificarea schimbărilor climatice globale, prin accentuarea efectului de seră, dar și de amplificarea degradării terenurilor și pierderea fertilității solurilor, cu potențiale repercusiuni de agravare a crizei alimentare în multe regiuni planetare.

Articolul integral poate fi accesat aici.

Lect. univ. dr. Remus Prăvălie este coordonatorul mai multor cercetări științifice globale despre probleme ale mediului de mare actualitate, cum ar fi schimbările climatice, degradarea terenurilor, deșertificarea sau poluarea radioactivă a mediului. Unele dintre lucrările sale științifice au atras atenția ONU în 2021, care a promovat prin UNCCD alte două studii despre multi-degradarea terenurilor arabile globale și examinarea tuturor proceselor de degradare a terenurilor existente la nivel planetar.

De asemenea, unele rezultate ale activității sale academice au fost diseminate în presa internațională și, în special, în cea națională, printr-o serie de interviuri acordate posturilor Radio România Cultural și Radio Romania Actualități.

Ultimele interviuri acordate acestor posturi de radio sunt legate de Ziua Pământului, Ziua Mediului, Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și a Secetei, Ziua Internațională împotriva Testelor Nucleare și Ziua Internaţională pentru Eliminarea Totală a Armelor Nucleare.