Am discutat cu Mircea Iliescu, cercetător la Universitatea din Cambridge și profesor invitat la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), despre genetică și ce ne spune ea despre diferențele și asemănările dintre noi.
Am aflat, printre altele, că suntem 99,9% identici din punct de vedere genetic și că genele joacă un rol esențial în felul cum arătăm și chiar în manifestarea preferinței pentru anumite domenii. Cu toate acestea, nici importanța mediului în care trăim nu poate fi ignorată, stilul de viață putând atenua anumite neajunsuri sau predispoziții genetice de natură medicală. În acest sens, Doza UB de Știință l-a întrebat pe Mircea Iliescu cum ne-ar putea ajuta stilul de viață să combatem predispoziția genetică către afecțiuni medicale grave, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul, dar și cum poate contribui studiul genelor la înțelegerea cauzelor și combaterea acestor boli.
Ce este genetica? Ce este genomica medicală? Cât de mult suntem moștenire genetică și cât suntem rezultatul mediului în care trăim? Cum poate contribui genetica la prevenirea unor boli grave precum cancerul, bolile cardiovasculare și diabetul? Când s-a făcut și cât a costat prima „ciornă” a genomului uman? Cum se face în prezent secvențierea genomului uman și la ce este utilă? Cum va arăta medicina viitorului și ce rol are genetica în configurarea ei?
Răspunsuri la toate aceste întrebări și la altele ne oferă geneticianul Mircea Iliescu în prezenta ediție a Dozei UB de Știință.
Episodul cu numărul 19 al seriei Dozei UB de Știință poate fi accesat cu doar un click mai jos.
Așa cum ne explică încă de la început Mircea Iliescu, genetica nu este un domeniu ușor pentru că își asumă o misiune complexă, și anume să explice biologia noastră și să studieze ADN-ul, acel cod genetic pe care fiecare dintre noi îl avem în fiecare celulă și care ne definește, sau, altfel spus, genele pe care le moștenim de la părinți și care ne dau o serie de trăsături fizice, psihice și de comportament.
Deci, ce este ADN-ul? Un răspuns simplu la această întrebare ar fi că ADN-ul este un cod cu aspectul unui „șirag de perle” care arată diferit de la om la om, de la animal la animal sau de la plantă la plantă, fiecare organism având un cod genetic unic. În cazul oamenilor, acest cod genetic modifică biologia și trăsăturile, fie că vorbim de culoare, a ochilor, a părului, a pielii, de înălțime, trăsături metabolice, sistem imunitar și cum răspundem la boli sau de preferințe și intoleranțe alimentare.
Codul genetic al oamenilor este un „șirag” de 3 miliarde de unități și, deși suntem 99,9% identici, există o serie de deosebiri, mai vizibile sau mai puțin vizibile, care ne fac unici. Dar, dincolo de felul în care arătăm și ne manifestăm, genele ne pot predispune și către diverse afecțiuni medicale, unele dintre ele extrem de serioase. Și aici, arată Mircea Iliescu, este spațiu destul pentru ca genetica să-și dovedească utilitatea, identificând variantele genetice responsabile pentru instalarea acestor boli.
De altfel, genetica și utilizarea ei în medicină pot contribui la deslușirea cu succes a problemelor care vin direct din genomul uman. Ca atare, ideea de genomică medicală și de medicină personalizată a viitorului tinde să devină noul trend în domeniu, utilitatea ei pentru societate fiind incontestabilă.
Așa cum explică în continuare invitatul nostru, deși încă cercetătorii nu au aflat ce face fiecare genă și cum anumite gene conduc la anumite predispoziții, faptul că astăzi putem analiza genomurile cu mai mare ușurință și că avem uneltele informatice necesare pentru a face acest lucru în timp real va permite ca în viitor să identificăm cu precizie cauzele anumitor probleme și să vedem dacă aceste cauze sunt de natură genetică.
Mai multe despre ADN, genetică și genomică medicală, despre utilizarea geneticii în medicina personalizată și importanța ei pentru medicina viitorului, precum și despre stadiul actual al geneticii în lume și în România, ne vorbește Mircea Iliescu în episodul cu numărul 19 al Dozei UB de Știință.
Mircea Iliescu este doctor în genetică umană și evoluție la Universitatea din Cambridge din Marea Britanie. De-a lungul carierei a călătorit pe mai multe continente pentru a studia evoluția genetică a diferitelor populații de pe glob.
În prezent conduce proiecte internaționale care reunesc cercetători din România, India și Marea Britanie pentru a înțelege originile și evoluția diversității în grupuri cu o istorie complexă cum ar fi minoritatea romă sau populațiile din India. Aceste studii își propun să contribuie la utilizarea cu succes a geneticii în medicina personalizată.
Mircea Iliescu este în prezent profesor invitat la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB). Mai multe detalii despre el pot fi accesate pe pagina Universității din Cambridge, aici.
Doza UB de Știință propune o manieră concentrată și dinamică de a comunica informații științifice într-un format atrăgător, viu și expresiv, stabilind o platformă de dialog cu publicul larg interesat de știință și încurajând conexiunea dintre mediul academic și cel neacademic pe baza unor subiecte actuale și de interes.
Invitații acestei serii, menită să reprezinte o modalitate sintetică și captivantă de comunicare a diverselor domenii ale științei, sunt în principal profesori și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.
Materialele din cadrul Dozei UB de Știință includ prezentări scurte și dinamice ale unor subiecte cu relevanță pentru societatea contemporană: poluare, schimbări climatice, educație, digitalizare, contribuții semnificative în cercetare și altele. Astfel, pe lângă dimensiunea fundamentală de comunicare a unor informații validate științific, Doza propune și o importantă componentă de responsabilitate socială, reconfirmând rolul și misiunea Universității din București în cadrul societății și contribuind la conștientizarea unor probleme acute ale lumii actuale și la popularizarea unor posibile soluții pentru aceste probleme.