Marți, 15 noiembrie 2016, începând cu orele 10:00, va avea loc ceremonia de dezvelire a bustului în bronz al Academicianului Horia Hulubei, la Facultatea de Fizică a Universității din București.
Academicianul Horia Hulubei (1896 –1972) a fost fondatorul fizicii atomice şi nucleare in România. În 1915 Horia Hulubei a absolvit Liceul Internat din Iași ca șef de promoție; a urmat apoi Facultatea de Științe, secția de Fizică și Chimie a Universității din Iași, pe care o întrerupe fiind trimis pe front ca sublocotenent și luptând la Nămoloasa, Capul de pod Băltărețu și Mărășești (1917). Generalul Berthelot îl trimite în Franța (1917) pentru a deveni pilot de vânătoare al aviației militare. Acolo participă pe front și este rănit în timpul unui raid aerian. Este decorat cu Ordinul ”Legiunea de Onoare” al Franței.
În 1922 revenind în țară se reînscrie la facultate, obținând în 1926 licența de fizician cu distincția Magna cum Laude. Este reținut asistent la Facultatea de Științe și obține o bursă a statului francez la Universitatea Sorbona unde lucrează în Laboratorul de Chimie –Fizică al profesorului Jean Perrin, laureat al Premiului Nobel pentru fizică.
În 1933 obține titlul de doctor la Facultatea de Științe a Universității din Paris, cu cel mai înalt calificativ, Très honorable, cu o teză având un subiect de mare interes pe plan mondial, anume efectul Compton multiplu. Conducătorul tezei este profesorul Jean Perrin, laureat al Premiului Nobel (1926), iar președintele comisiei de examinare și susținere a tezei, dubla laureată a Premiului Nobel (1903 și 1911), celebra Marie Curie.
În 1936 descoperă, împreună cu colaboratoarea lui, Yvette Cauchois, ultimul element natural, având în Tabelul lui Mendeleev numărul atomic 87 și pe care îl numește moldavium, ulterior, în 1939, redescoperit de Marguerite Perey și omologat sub numele de francium. În literatura internațională de fizică și de chimie se recunoaște prioritatea mondială a lui Horia Hulubei.
Pentru prodigioasa sa activitate științifică desfășurată în Franța primește din partea Academiei Franceze Premiul Fossignon.
În 1937 devine membru corespondent al Academiei Române, iar în 1946 membru titular, între 1963 și 1965 deținând funcția de președinte al Secției de Științe Fizice a Academiei Române.
În vara anului 1938 se întoarce definitiv în țară, iar în septembrie 1940 devine profesor la Universitatea din București în calitate de șef al Catedrei de Chimie Fizică, transformată ulterior în Catedra de Fizică Atomică și Structura Materiei.
În perioada 1940–1944 îndeplinește și funcția de rector al Universității București.
Horia Hulubei este cel care a creat şcoala de fizicieni atomişti din România în prima parte a secolului trecut. De asemenea Horia Hulubei a participat la fondarea Institutului de Fizică al Academiei Române (1948-1956), respectiv în 1956 a Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele (IFA), în perioada 1956-1968 fiind director.
În 1960 devine membru al New York Academy of Sciences, apoi al American Physical Society, Consiliului Științific al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare de la Dubna, Societăților de Fizică din Elveția, Franța și R.F. a Germaniei;
Din 1965 până în 1969 a deținut funcția de președinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară al României, iar din 1970 până la finele vieții, funcția de consilier (cu rang de ministru) al Consiliului de Stat.
Horia Hulubei a cercetat următoarele domenii: fotoelectricitate, spectroscopia de raze X, particule elementare, fizica nucleului, reactoare nucleare, izotopi radioactivi, chimie fizică, fizică atomică, radiofizică, descărcări în gaze, difracția de electroni, microscopie electronică etc. A achiziționat primul reactor nuclear de cercetare, dezvoltând astfel cercetările din IFA în domeniul reactorilor nucleari, al fizicii neutronilor ș.a. De asemenea, a dotat IFA cu un ciclotron, un betatron și a negociat achiziționarea din SUA a acceleratorului TANDEM. Obține mari investiții pentru realizarea Centrului de producție a izotopilor radioactivi, a Stației de tratare a deșeurilor radioactive și a Depozitului național de deșeuri radioactive. Dezvoltă construcția de aparatură modernă de măsură și detecție a radioactivității.
Horia Hulubei a publicat un număr impresionant de lucrări științifice în cele mai importante reviste de fizică din lume, fiind primul român care publică în prestigioasa Physical Reviev. A îndemnat și sprijinit tinerii cercetători să-și publice rezultatele investigațiilor lor în această revistă, precum și în altele de calibru asemănător.
Pentru aportul său științific de excepție academicianul Horia Hulubei s-a bucurat de recunoașterea autorităților din țară, fiind distins cu înalte ordine, precum titlul de Om de știință emerit, Ordinul Meritul Științific clasa I-a și Premiul de Stat.
Profesorul Horia Hulubei a fost mentorul a numeroase generații de fizicieni, pe care i-a înconjurat cu multă căldură și generozitate și i-a ajutat și încurajat în drumul lor de formare ca specialiști de înaltă ținută științifică în fizica atomică și nucleară. A condus peste 50 de doctorate. Cine l-a avut profesor a beneficiat și beneficiază de marca de înalt prestigiu a numelui său.
Postări asemănătoare:
Drapelul de luptă al unei legiuni a lui Avram Iancu expus la Muzeul Universității din București
Studenții de la Universitatea din București premiați cu medalii de aur, argint și bronz la SEEMOUS 2017
Horia Brenciu în dialog cu studenţii Universităţii din Bucureşti
La 100 de ani de la nașterea lui Leon Levițchi, Contemporary Literature Press lansează volumul „Subliniere lingvistică în opera dramatică a lui Shakespeare”
