Universitatea din București a lansat, în parteneriat cu Academia Română și KPMG România, în cadrul conferinței „Intermedierea financiară și noile instrumente monetare: Pivotul marii transformări a economiei României în orizontul 2030”, organizată vineri, 24 noiembrie 2023, și transmisă în direct pe platformele online ale „Ziarului financiar”, un proiect care analizează impactul provocărilor socio-economice cu care se va confrunta România până în anul 2030.
Proiectul se dorește a fi un model de relație constructivă între mediul academic și mediul privat și are ca obiectiv informarea publicului românesc, inclusiv a decidenților politici, cu privire la impactul pe care cel de-al patrulea val de schimbări structurale ale economiei românești îl are asupra sectorului de cercetare, dezvoltare și inovare, sectorului financiar-bancar și sectorului energetic. Astfel, în contextul schimbărilor masive care au reformat economia românească contemporană, dar și a impactului global al revoluției tehnologice, al patrulea val marchează necesitatea adaptării la o nouă structură socio-economică, iar modul în care transformările sectoriale vor fi gestionate va avea o importanță majoră asupra viitorului României în următoarele decenii.
La evenimentul de lansare a proiectului au luat parte prof. univ. dr. Marian Preda, rector al Universității din București, prof. univ. dr. acad. Mircea Dumitru, cadru didactic al Facultății de Filosofie a Universității din București și vicepreședinte al Academiei Române, și prof. univ. dr. Dragoș Aligică, cadru didactic al Facultății de Administrație și Afaceri a Universității din București. De asemenea, la conferința de lansare au luat parte și reprezentanți ai mediului de afaceri din România: Ramona Jurubiță, Country Managing Partner KPMG România, Cristian Sporis, vicepreședinte al Raiffeisen Bank România, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR pe Politică Monetară, Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România și Omer Tetik, CEO Banca Transilvania. Evenimentul a fost moderat de Angela Manolache, partener coordonator Servicii Financiare KPMG România și de Sorin Pîslaru, redactor-șef al „Ziarului financiar”.
„Vorbim despre viitorul în zona financiară, în tehnologie, este o lume digitalizată, tehnologizată, dar, atât timp cât în România vom avea disparitățile binecunoscute, cu 125% din PIB-ul mediu al Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare în București – Ilfov și cu 40% în nord-estul României, atâta timp cât vom avea toate cele 4 valuri prezente simultan, coexistând, în Româniile noastre suprapuse, va trebui să le abordăm și pe celelalte. Din statistici rezultă că doar 25% dintre români, acum, fac internet banking, asta înseamnă că sunt alți 75% care sunt în celelalte valuri, care merg cu cardul la bancomat sau care nu au card și încasează banii cash. Toată această diversitate va trebui gestionată într-o societate a viitorului, iar Universitatea din București oferă o gamă largă de specialiști care pot discuta despre riscuri, despre probleme demografice, psihologice, despre tot ce înseamnă comportament care influențează economia, despre valori, despre dialog între generații, între culturi, între profesii, despre toate aceste chestiuni care țin de învățământ modern, de diversitate, iar cu toate își vor găsi locul într-o economie, o societate a viitorului”, a subliniat prof. univ. dr. Marian Preda, rector al UB, în deschiderea evenimentului.
În ultimii 200 de ani, economia românească a cunoscut trei valuri de schimbări structurale. Primul val a început la mijlocul secolului al XIX-lea când, pe fondul Revoluției Industriale, a avut loc modernizarea întregii societăți românești. Al doilea val a fost declanșat după cel de-al Doilea Război Mondial când, odată cu adoptarea sistemului comunist, economia României era planificată în mod centralizat, majoritatea sistemelor de producție (inclusiv toate întreprinderile mari și mijlocii) fiind deținute de stat. Al treilea val a început după 1989, când, odată cu desființarea sistemului comunist, au avut loc o serie de schimbări structurale ce au vizat trecerea la o economie de piață și integrarea la modelul european.