Universitatea din București anunță lansarea rezultatelor evaluării ICCS – International Civic and Citizenship Education Study, cel mai mare studiu internațional și singurul dedicat educației civice și pentru cetățenie

Marți, 28 noiembrie 2023, Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale a lansat online raportul internațional al studiului International Civic and Citizenship Education Study 2022, bazat pe date din 24 de țări, inclusiv România.

Țara noastră a participat pentru prima dată la acest studiu, sub coordonarea echipei Laboratorului de Testare Educațională din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Participarea României la studiu a fost finanțată prin proiectul FSS2022 (Derularea participării României la studiile comparative internaționale în educație organizate de IEA), de European Education and Culture Executive Agency și Romanian American Foundation.

Studiul ICCS evaluează competențele civice al tinerilor de clasa a VIII-a și investighează modul în care acestea se formează. Această ediție a studiului a inclus aspecte legate de cetățenie globală, dezvoltare durabilă, migrație, evoluția sistemelor politice și utilizarea tehnologiilor digitale pentru participarea civică. De asemenea, în cadrul ICCS, se colectează date privind diferite aspecte care ajută profesorii să predea și studenții să învețe, spre exemplu, oportunitățile de participare civică din școli.

„Proiectul se dorește a fi un model de relație constructivă între mediul academic și mediul privat și are ca obiectiv informarea publicului românesc, inclusiv a decidenților politici, cu privire la impactul pe care cel de-al patrulea val de schimbări structurale ale economiei românești îl are asupra sectorului de cercetare, dezvoltare și inovare, sectorului financiar-bancar și sectorului energetic. Astfel, în contextul schimbărilor masive care au reformat economia românească contemporană, dar și a impactului global al revoluției tehnologice, al patrulea val marchează necesitatea adaptării la o nouă structură socio-economică, iar modul în care transformările sectoriale vor fi gestionate va avea o importanță majoră asupra viitorului României în următoarele decenii”, a remarcat prof. univ. dr. Lucian Ciolan, reprezentantul României în General Assembly IEA și prorector pentru Proiecte de dezvoltare, Învățare continuă și Infrastructură educațională al Universității din București.

„România va aparține celor mai activi cetățeni ai ei, iar educația civică este esențială în acest sens. Ne dorim adulți prezenți la vot, dar mai ales adulți care își cunosc drepturile și responsabilitățile, care știu cum funcționează instituțiile publice, care sunt preocupați de problemele sociale actuale și de amenințările la adresa democrației reprezentative. Participarea României la studiul ICCS este importantă nu doar pentru că ne arată unde ne situăm în raport cu alte state, ci și pentru că rezultatele studiului sunt un indicator important în stabilirea pașilor pentru îmbunătățirea politicilor și a practicilor în domeniul educației civice”, a menționat Ligia Deca, Ministrul Educației din România.

„Este foarte important că România participă la acest studiu. Pe de o parte, avem o imagine despre cum înțeleg elevii de 14 ani lumea în care trăiesc și cât sunt de pregătiți pentru rolurile lor ca cetățeni. Elevii sunt interesați de problemele politice și sociale ale lumii de azi, marcată de războaie, tehnologie, poluare și consideră că vocile experților trebuie luate în considerare mai mult în luarea deciziilor de interes public. Pe de altă parte, rezultatele ne readuc în atenție faptul că formarea competențelor civice se realizează continuu în școală, nu doar prin anumite discipline și nu doar în anumite momente. Pentru elevi contează foarte mult cum practică principiile civice în viața de zi cu zi din școală: relațiile lor cu profesorii și colegii, contribuția lor la luarea deciziilor și la experiențele de învățare, comportamentele responsabile față de consum și mediu sau voluntariatul în comunitate. Raportul național, cu analiza rezultatelor, va fi lansat în martie 2024”, a concluzionat prof. dr. Cătălina Ulrich Hygum, coordonator ICCS România și cadru didactic al Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București.

Ce știu și ce pot face elevii români din punct de vedere civic?

Cunoștințele și abilitățile de gândire civică au fost măsurate pe o scală cu 4 niveluri (A, B, C, și D).

Un procent important de elevi (18.3%) se află la nivelul A, ceea ce înseamnă că aceștia pot să identifice relația dintre procesele de organizare socială și mecanismele legale care sunt utilizate pentru a le controla, cunosc beneficiile acțiunilor politice/civice, pot evalua poziții, acțiuni politice sau legi în funcție de principiile care le fundamentează.

Cel mai mulți elevi (30.6%) se află la nivelul B, ceea ce înseamnă că aceștia sunt familiarizați cu concepte abstracte, precum democrația reprezentativă, recunosc modul în care instituțiile și legile pot fi utilizate pentru protecția și promovarea valorilor și principiilor societății, înțeleg influența pe care o poate avea un cetățeni activi asupra comunității locale și nu numai.

Mai puțin de o treime dintre elevii români se află la nivelul D sau mai jos (24.3%), ceea ce înseamnă că aceștia pot să opereze cu noțiuni civice/pentru cetățenie elementare, concrete și explicite, spre exemplu, cunosc faptul că toți oamenii sunt egali în fața legii.

Implicarea civică în școală și comunitate

• Cei mai mulți elevi români, 86%, au votat pentru alegerea reprezentantului clasei în consiliul elevilor, față de 78%, media țărilor participante la ICCS 2022;
• Mai puțin de o treime dintre elevii români (28%) au interes ridicat și foarte ridicat față de politică și problemele sociale;
• Peste o treime dintre elevii români (38%) se informează de la televizor privind știrile naționale și internaționale;
• Mai mulți elevi români (55%), decât media țărilor participante la ICCS 2022 (37%) au declarat că fac parte din grupuri de voluntariat care ajută comunitatea locală.

Încrederea în instituțiile statului, intențiile de vot și participare

• Cei mai mulți elevi români (7 din 10) consideră că democrația este cea mai bună formă de guvernământ, dar nivelul lor de satisfacție față de sistemul politic este mai redus decât media ICCS 2022 și doar 4 din 10 elevi au încredere ridicată în Guvern, Parlament, respectiv media tradițională;
• Într-o mai mare măsură decât media ICCS 2022, elevii români declară că intenționează să voteze pe viitor;
• Elevii români intenționează să participe la activități civice legale și politice (să ia legătura cu reprezentantul ales, să participe la marșuri/proteste pașnice, să colecteze semnături pentru o petiție) într-o măsură apropiată de media ICCS 2022.

Atitudini și intenții de participare pentru protecția mediului

• Cei mai mulți elevi români, aproximativ 6 din 10, consideră că schimbările climatice, respectiv pierderea biodiversității reprezintă o amenințare globală de mediu;
• Într-o măsură mai mare decât elevii din celelalte țări participante la studiu, elevii români consideră că pe viitor se vor implica în activități de protecția mediului, iar aproape 9 din 10 elevi consideră că îi vor încuraja și pe ceilalți să depună eforturi pentru a ajuta mediul înconjurător (spre exemplu prin economisirea apei);â
• Preocuparea elevilor români față de amenințările globale de mediu este mai mare în rândul celor cu un nivel mai ridicat de cunoștințe și abilități de gândire civică.

În cursul lunii martie 2024, specialiștii Universității din București vor prezenta date și analize aprofundate referitoare la rezultatele studiului ICCS pentru România.

Despre ICCS

ICCS (International Civic and Citizenship Education Study) este un studiu comparativ internațional inițiat de către Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale, cu scopul de a evalua competențele civice și pentru cetățenie ale elevilor de clasa a VIII-a.

La studiul ICCS 2022 au participat 24 de țări: Brazilia, Bulgaria, Taipei (China), Columbia, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Germania (North Rhine-Westphalia), Germania (Schleswig-Holstein), Italia, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă; Slovenia, Spania, și Suedia. În total, au participat aproximativ 82.000 de elevi din aproximativ 3.400 de școli, alături de aproximativ 40.000 de profesori.

În România testele au fost administrate în format tipărit pe un eșantion format din 158 școli. Au participat 2768 de elevi (dintre care 1357 de băieți și 1411 fete), 2242 profesori și directorii din școlile respective.

Testul a constat în itemi care măsoară cunoștințele civice ale studenților și capacitatea de analiză în domeniul educației civice și pentru cetățenie. În România, testul a fost administrat pe hârtie, incluzând 11 clustere de itemi. În plus, elevii au răspuns la chestionarul european și un chestionar cu întrebări privind backgroundul acestora, contextul școlar, percepțiile și concepțiile acestora. De asemenea, în fiecare școală selectată în eșantion, directorul și un număr de profesori selectați aleatoriu au răspuns la întrebări privind caracteristicile școlii și comunității.

Raportul internațional, în limba engleză, poate fi consultat aici, iar detalii cu privire la cadrul de evaluare ICCS pot fi accesate aici. Infografice cu privire la rezultatele raportului pot fi descărcate de aici.