În perioada 2024-2028, Universitatea din București va participa, prin reprezentanți ai Facultății de Sociologie și Asistență Socială, la o cercetare finanțată printr-un grant Horizon Europe, care analizează efectele încălzirii globale şi a extremelor climatice asupra unor boli transmise prin apă. Consorțiul care derulează cercetarea este condus de Vanessa Harris, doctor internist şi de boli infecţioase şi cadru didactic la Department of Global Health, Amsterdam University Medical Center, Olanda.
SPRINGS – Supporting Policy Regulations and Interventions to Negate aggravated Global diarrheal disease due to future climate Shocks
Consorţiul SPRINGS este compus din Amsterdam University Medical Center, AIGHD, Norwegian Meteorological Institute, University of Virginia, University of Ghana, London School of Hygiene and Tropical Medicine, Three O’Clock, Aarhus University, IHE Delft Institute for WaterEducation, Abdus Salam International Centre for Theoretical Physics, Vrije Universiteit Amsterdam, University of Naples, Haydom Lutheran Hospital, AQUATIM, Universitatea din Bucureşti şi Dutch National Institute for Public Health and the Environment.
Proiectul se va desfășura pe o perioadă de 60 de luni și urmărește să înțeleagă modul în care încălzirea globală și extremele climatice, cum ar fi precipitațiile abundente, inundațiile și seceta, cresc riscurile pentru boala diareică prin contaminarea apei. Diareea este, la nivel global, a treia cea mai mare cauză de deces pentru copiii sub 5 ani. Contribuind la peste 500.000 de decese, doar pneumonia ucide mai mulți copii în fiecare an. Schimbările climatice, care conduc la creșterea inundațiilor și a secetelor, amenință progresul fragil înregistrat în reducerea poverii bolilor diareice în ultimele decenii.
„Vedem că impactul schimbărilor climatice asupra transmiterii bolilor depinde de interacțiunea în continuă schimbare dintre evenimentele climatice, vulnerabilitățile locale și expunerea la boli. De exemplu, brusc ploile abundente pot cauza revărsarea canalizării și contaminarea rezervelor de apă sau creșterea temperaturii poate determina unii agenți patogeni să trăiască pentru perioade mai lungi în afara corpului”, a explicat profesoara Vanessa Harris.
Consorțiul va desfășura cercetări în Ghana, Tanzania, România și Italia. În toate cele patru țări, locurile de studiu de caz sunt alese datorită susceptibilității lor atât la inundații, cât și la secetă. Cu toate acestea, există și caracteristici individuale care vor oferi consorțiului perspective unice. De exemplu, în Napoli, proximitatea surselor de apă de agricultură, împreună cu o infrastructură urbană de apă îmbătrânită oferă riscuri suplimentare. Haydom, Tanzania este un cadru extrem de rural, cu rate ridicate de malnutriție și sărăcie și expuneri crescute la insecuritatea alimentară. Impactul schimbărilor climatice asupra poverii bolilor diareice va fi probabil amplificat, iar adaptările și intervențiile eficiente bazate pe dovezi sunt extrem de necesare.
În România, proiectul va studia Timișoara, atât prin analiza datelor biomedicale gestionate de compania locală de apă AQUATIM, cât și prin culegerea şi analiza datelor etnografice despre consumul de apă și infrastructura de apă în și în jurul orașului. Universitatea din București va finanța timp de trei ani un doctorand la Departamentul de Sociologie, coordonat de profesorul Liviu Chelcea (https://orcid.org/0000-0002-7629-3933), pentru a efectua cercetări de teren la Timișoara.
În timp ce aceste efecte împovărează deja țările cu venituri mici și medii, unde bolile diareice sunt a doua cauză principală de deces infantil, Europa a subapreciat vulnerabilități. Există o nevoie urgentă de a proteja apa și comunitățile de aceste amenințări. Astfel, obiectivele proiectului sunt de a informa politicile cheie de adaptare la climă, mediu și sănătate, pentru a sprijini și pregăti cetățenii, comunitățile și guvernele prin măsurarea mai bună a impactului viitoarelor șocuri climatice asupra poverii bolilor diareice transmise de apă. Proiectul reunește oameni de știință din domeniul climei, mediului, sănătății și științelor sociale pentru a colabora cu comunitățile, industria, autoritățile publice și factorii de decizie din medii socioeconomice.
Proiectul va modela impactul viitor al schimbărilor climatice globale, asupra calității și cantității apei locale și asupra rezultatelor bolilor diareice. În studiile de caz din Ghana, Tanzania, Italia și România, echipa de cercetare va măsura interacțiunile actuale ale climei, comportamentului și calității apei cu privire la riscurile de boli diareice specifice patogenului și siguranța sistemelor de alimentare cu apă. Proiectul va implica indivizi și comunități pentru a înțelege înțelegerile și practicile situate pentru a îmbunătăți comunicarea și asumarea riscurilor. Împreună cu factorii de decizie politică, Consorțiul va proiecta structuri de evaluare pentru a evalua impactul economic și valoarea intervențiilor de sănătate planetară pentru a preveni bolile diareice legate de climă. Proiectul va îmbunătăți supravegherea integrată a climei și a sănătății, va crea sisteme de alimentare cu apă rezistente la climă, va implica cetățenii și părțile interesate și va folosi evaluări ale valorii bazate pe dovezi pentru a prioritiza intervențiile de prevenire a bolilor diareice induse de climă. Capacitatea de adaptare pe termen lung și reziliența la schimbările climatice vor crește în Europa și nu numai, prevenind bolile inutile și decesele cauzate de boli diareice transmise prin apă.
Proiectul SPRINGS – Supporting Policy Regulations and Interventions to Negate aggravated Global diarrheal disease due to future climate Shocks a început oficial pe 1 ianuarie 2024 şi are un buget total de 6.5 milioane de euro pe durata a cinci ani. Proiectul este finanţat de Comisia Europeană în cadrul programului Horizon Europe cu Contractul de finanţare 101057554.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
„Noi, universitarii care facem cercetare, putem trăi plăcerea absolută ȋn actul didactic care, cred eu, este predarea atât a unor concepte fundamentale pe care le-am experimentat noi ȋnşine ȋn activitatea de cercetare, cât şi, mai ales, a unor rezultate şi interpretări din propriile cercetări” – interviu cu prof. univ. dr. Ioan-Cezar Marcu
„Agricultura globală va fi puternic perturbată pe fondul încălzirii climatice din acest secol” – Interviu cu asist. univ. dr. Remus Prăvălie
Schimbările climatice din zonele urbane și efectele lor, dezbătute în cadrul Școlii de vară ”Urban Climate”
Cea mai complexă bază de date despre efectele vânturilor asupra ecosistemelor din Europa, realizată cu participarea profesorilor Constantin Nistor și Ionuț Săvulescu de la UB
