Membru în organizații profesionale:

• European Association of Vertebrate Palaeontologists (din 2012);
• Institutul de Cercetări Bioarheologice și Etnoculturale (din 2019);
• European Association of Archaeologists (din 2020).

Cele mai importante rezultate ale activității de cercetare științifică pot fi urmărite pe site-urile ResearchGate și Academia.edu

Profil Google Scholar

https://orcid.org/0000-0002-0113-0494

Discipline predate

Curs Geologie fizică I (Licență, anul I, specializările Inginerie Geologică și Geofizică)

Cursul de Geologie fizică I prezintă aspecte generale legate de procesele și fenomenele geologice implicate în dinamica internă a Pământului.

Tematicile generale abordate în cadrul ședințelor de curs:
- definiția geologiei, istoricul ipotezelor și principiilor generale ale geologiei, metode de studiu în geologie;
- formarea Universului, Sistemului Solar și Pământului; mișcările cosmice ale Pământului;
- structura internă a Pământului;
- proprietățile fizice ale Pământului;
- dinamica internă; ipoteze geotectonice;
- tipuri de contacte între plăci tectonice;
- plăci tectonice, evoluție crustală, Ciclul Wilson;
- magmatismul, tipuri de magme, contexte magmatice;
- vulcanismul, tipuri de vulcani, tipuri de eruptii vulcanice;
- rocile metamorfice, procese metamorfice, contexte de formare a rocilor metamorfice;
- deformări majore ale corpurilor de roci.

Bibliografie

• Dragomir, B.-P., 2002. Geologie fizică - pentru uzul studenților. Editura Universității din București, București, 320 p. (lucrarea poate fi împrumutată de la biblioteca facultății - fișa din catalogul online al BCU)

Laborator Geologie fizică I (Licență, anul I)

Laboratorul de Geologie fizică I urmăreşte familiarizarea studenţilor din anul I cu proprietăţile mineralelor şi, ulterior, ale rocilor magmatice, în vederea determinării acestora pe baza proprietăţilor macroscopice.

Tematicile principale ale ședințelor de laborator:
- proprietățile macroscopice ale mineralelor;
- carbonați, sulfați, halogenuri - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- elemente native, oxizi, hidroxizi, sulfuri - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- nezosilicați, inosilicați, filosilicați - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- tectosilicați - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- proprietățile macroscopice ale rocilor magmatice;
- roci plutonice acide și intermediare - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- roci plutonice foidice și ultramafice - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- roci filoniene - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- roci subvulcanice - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- roci vulcanice - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică.

Bibliografie

• Dragomir, B.-P., Androhovici, A., 2001. Geologie fizică. Lucrări practice. Editura Universităţii din Bucureşti, 131 p. (lucrarea poate fi împrumutată de la biblioteca facultății - fișa din catalogul online al BCU)
• Le Maître (Ed.), R.W., Streckeisen, A., Zanettin, B., le Bas, M.J., Bonin, B., Bateman, P., Bellieni, G., Dudek, A., Efremova, S., Keller, J., Lameyre, J., Sabine, P.A., Schmid, R., Sørensen, H., Woolley, A.R., 2002. Igneous Rocks - A Classification and Glossary of terms. Recommendations of the International Union of Geological Sciences Subcommission on the Systematics of Igneous Rocks. Cambridge University Press, 236 p.

Laborator Geologie fizică II (Licență, anul I)

Laboratorul de Geologie fizică II urmăreşte familiarizarea studenţilor din anul I cu proprietăţile macroscopice ale rocilor metamorfice și sedimentare, în vederea determinării tipurilor cel mai frecvent întâlnite pe teren.

Tematicile principale ale ședințelor de laborator:
- proprietățile macroscopice ale rocilor metamorfice;
- roci formate în urma metamorfismului dinamic și termic - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- roci katametamorfice - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- roci mezometamorfice - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- roci epimetamorfice - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- proprietățile macroscopice ale rocilor sedimentare;
- roci reziduale - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- roci allogene - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- roci biogene - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică;
- roci autigene - proprietăți generale, recunoaștere macroscopică.

Bibliografie

• Dragomir, B.-P., Androhovici, A., 2001. Geologie fizică. Lucrări practice. Editura Universităţii din Bucureşti, 131 p. (lucrarea poate fi împrumutată de la biblioteca facultății - fișa din catalogul online al BCU)

Curs Geologie structurală (Licență, anul II, toate specializările)

Cursul de Geologie structurală prezintă deformările suferite de roci, în legătură cu stările de eforturi existente în interiorul crustei sau la suprafața acesteia.
Tematicile principale ale ședințelor de curs:
- definiția Geologiei structurale, ramuri, istoric, relația cu alte științe geologice;
- structura internă a Pământului, tipuri crustale, evoluție crustală;
- stress-ul și deformarea în corpurile de roci;
- structuri cutate;
- mecanisme de cutare;
- tipuri genetice de cute;
- deformări rupturale: fisuri și falii;
- elementele și clasificarea faliilor;
- falii gravitaționale: elemente, caracteristici, exemple;
- falii inverse: elemente, caracteristici, exemple;
- falii de decroșare: elemente, caracteristici, exemple;
- pânze tectonice;
- diapirismul.

Bibliografie

• Pauliuc, S. şi Dinu, C., 1985. Geologie structurală, Editura Tehnică, Bucureşti, 400 p. (lucrarea poate fi împrumutată de la biblioteca facultății - fișa din catalogul online al BCU)

Laborator Geologie structurală (Licență, anul II, toate specializările)
Tematici abordate în cadrul ședințelor de laborator, cu aplicabilitate în rezolvarea temelor de laborator:
- întocmirea unei secțiuni geologice transversale pe baza informațiilor de suprafață;
- întocmirea unei secțiuni geologice transversale pe baza informațiilor stratigrafice de adâncime obținute dintr-un aliniament de foraje;
- întocmirea hărților de izobate pe baza metodei aliniamentelor de foraje.

Bibliografie

• Dinu, C., Pauliuc, S., Barus, T., 1988. Geologie structurală - Lucrări practice. Universitatea din Bucureşti, 208 p. (lucrarea poate fi împrumutată de la biblioteca facultății - fişa din catalogul online al BCU)

Curs Geologia Cuaternarului (Licență, anul III, specializarea Geologie)

Tematici abordate în cadrul ședințelor de curs:
- definiția și statutul stratigrafic al Cuaternarului;
- subdiviziunile Cuaternarului și stratotipii acestora;
- glaciațiunile cuaternare și cauzele lor;
- procese și relief glaciar;
- procese și relief periglaciar;
- metode de datare folosite pentru depozite și evenimente din Cuaternar;
- asociații faunistice și extincții cuaternare;
- evoluția hominidelor și apariția speciei umane.

Bibliografie

• Elias, S.A. (editor șef), 1999. Encyclopedia of Quaternary science. Elsevier, Amsterdam, 3888 p. (lucrarea poate fi consultată la Unitatea Centrală a BCU - fişa din catalogul online al BCU)

Laborator Geologia Cuaternarului (Licență, anul III, specializarea Geologie)

Tematici abordate în cadrul ședințelor de laborator:
- stratigrafia Cuaternarului din Bazinul Dacic;
- relief glaciar și cronologia glaciațiunilor din Carpații românești;
- relieful periglaciar din Carpații românești;
- loess-ul din România;
- faune de vertebrate cuaternare din România;
- arheozoologia - sursă de informații despre paleomediile și comportamentul uman din Paleolitic.

Bibliografie

• Rădoane, M., Vespremeanu-Stroe, A. (editori), 2017. Landform Dynamics and Evolution in Romania. Springer, 880 p. 
• Andreescu, I., Codrea, V., Lubenescu, V., Munteanu, T., Petculescu, A., Știucă, E., Terzea, E., 2013. New developments in the Upper Pliocene–Pleistocene stratigraphic units of the Dacian Basin (Eastern Paratethys), Romania. Quaternary International 284: 15-29.

Curs Bazine de sedimentare cuaternare (Master EBSRM, anul II)

Tematici abordate în cadrul ședințelor de curs:
- Cuaternarul - definiție, istoric, subdiviziuni;
- geomorfologie glaciară: depozite și forme erozionale glaciare;
- geomorfologie periglaciară: depozitele loessoide - arhive paleoclimatice;
- datarea depozitelor sedimentare cuaternare;
- faune cuaternare - implicații paleoecologice;
- apariția și evoluția speciei umane în Cuaternar.

Bibliografie

• Elias, S.A. (editor șef), 1999. Encyclopedia of Quaternary science. Elsevier, Amsterdam, 3888 p. (lucrarea poate fi consultată la Unitatea Centrală a BCU - fişa din catalogul online al BCU)

Laborator Bazine de sedimentare cuaternare (Master EBSRM, anul II)

Tematici abordate în cadrul ședințelor de laborator:
- depozitele continentale pliocene și cuaternare din Bazinul Dacic;
- depozitele glaciare din Carpații românești; deglacierea wurmiană din România;
- depozitele periglaciare din Carpații românești - dovezi ale existenței permafrostului în România;
- depozitele loessoide din sudul României;
- paleofaunele și paleomediul cuaternar din România ;
- arheozoologia în Paleoliticul din România.

Bibliografie

• Rădoane, M., Vespremeanu-Stroe, A. (editori), 2017. Landform Dynamics and Evolution in Romania. Springer, 880 p. 
• Andreescu, I., Codrea, V., Lubenescu, V., Munteanu, T., Petculescu, A., Știucă, E., Terzea, E., 2013. New developments in the Upper Pliocene–Pleistocene stratigraphic units of the Dacian Basin (Eastern Paratethys), Romania. Quaternary International 284: 15-29.

Stratigrafie (Licență, anul II)

Laboratorul de stratigrafie își propune familiarizarea studenților cu principiile ordonării și corelării stratigrafice pe baza principiilor stratigrafiei. 
Tematici abordate în timpul ședințelor de laborator, implicate în rezolvarea temelor de laborator:
- ordonarea stratigrafică pe baza principiului superpoziției stratelor, utilizând elemente texturale și structurale ale rocilor;
- ordonarea stratigrafică a rocilor și evenimentelor geologice pe baza principiului superpoziției stratelor, a principiului intersecției și a principiului aureolei de contact;
- elemente de biostratigrafie; tipuri de biozone și utilitatea lor în datarea și corelarea rocilor sedimentare;
- corelarea pe criterii lito-, bio- și cronostratigrafice;
- interpretarea evoluției geologice a unei zone pe baza faciesurilor întâlnite și a proprietăților rocilor (litologie, conținut fosilifer, structuri și texturi).

Bibliografie

• Grigorescu, D., Lazăr, I., Andrășanu, A., Melinte, M., 1999. Stratigrafie și Geologie istorică - caiet de lucrări practice. Editura Ars Docendi, Bucureşti, 95 p. (lucrarea poate fi împrumutată de la biblioteca facultății - fişa din catalogul online al BCU)
• Tătărâm, N., 1988. Geologie stratigrafică și paleogeografie. Precambrian și Paleozoic. Editura Tehnică, București, 354 p. (lucrarea poate fi împrumutată de la biblioteca facultății - fişa din catalogul online al BCU)
• Tătărâm, N., 1984. Geologie stratigrafică și paleogeografie. Mesozoic și Cainozoic. Editura Tehnică, București, 495 p. (lucrarea poate fi împrumutată de la biblioteca facultății - fişa din catalogul online al BCU)
• Tătărâm, N., Pană, I., Bărbulescu, A., Orbocea, M., Serini, V., 1980-1982. Îndrumător practic de stratigrafie. Tipografia Universității din București, vol. 1 (112 p), vol 2 (142 p). (lucrările pot fi împrumutate de la biblioteca facultății - fişa din catalogul online al BCU)

Practică de vară (Licență, anul I)

În timpul practicii de cartare, studenţii anului I pun în aplicare în teren noţiunile dobândite în cadrul cursurilor şi laboratoarelor de Cartografie şi Geologie fizică. Aceştia trebuie să recunoască diferitele tipuri de roci, să înregistreze poziţia stratelor precum şi alte elemente structurale (cute, falii, etc.), să preleveze eşantioane de roci şi fosile, să descrie aflorimentele întâlnite, iar, în final, să întocmească o hartă geologică a zonei studiate.

La sfârşitul anilor universitari din intervalele 2013-2018 și 2014-2015 am participat alături de Prof. dr. habil. Mihai E. Popa la coordonarea studenţilor în cadrul practicii de cartare de la Bigăr, judeţul Caraş-Severin. Detalii privind organizarea practicilor de cartare la Bigăr

Informații suplimentare și materiale utile în documentarea studenților sunt furnizate acestora prin intermediul platformei Microsoft Teams, utilizată de Universitatea din București în ca suport al activităților didactice.