Volumul “Cultural Capital and Creative Communication. (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives”, semnat de lect. univ. dr. Oana Șerban de la Facultatea de Filosofie a UB, publicat la Routledge

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) anunță publicarea unui volum interdisciplinar, concentrând perspective filosofie și sociologice, intitulat Cultural Capital and Creative Communication (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives. Lucrarea, semnată de lect. univ. dr. Oana Șerban, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității din București, a fost lansată de curând la prestigiosul grup editorial internațional Routledge.

Prezentarea volumului

Inspirată de gândirea lui Bourdieu, această carte explorează noțiunea de capital cultural, din perspectiva definițiilor, dinamicii ei istorice și a manierei în care este valorificată în diferite tradiții filosofice și sociologice. Conceput inițial pentru a fi utilizat de către studenți și profesori, acest volum abordează limitele și dezvoltările teoriei lui Bourdieu despre capital și putere, luând în considerare relația dintre capitalul cultural, social și uman, distincțiile dintre capital și capitalism, dar și conflictele care există între teoriile care au apărut ca reacție la filosofia și sociologia lui Bourdieu. Astfel, Cultural Capital and Creative Communication (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives are ca scop evaluarea formelor în care autori precum Max Weber, Fernand Braudel, Daniel Bell, Herbert Marcuse, Jean Baudrillard, Theodore Adorno, Max Horkheimer și Gilles Lipovetsky expun elemente de (anti)modernitate ale capitalului și capitalismului.

Dincolo de incursiunea teoretică în acest subiect, volumul oferă o serie de exemple, exerciții de evaluare și studii de caz, care susțin familiarizarea audiențelor filosofice și sociologice cu capitalul cultural; tocmai de aceea, este un instrument excelent și pentru comunitățile corporate care caută să își dezvolte cultura organizațională prin prisma capitalului cultural.

Mai multe informații despre autoare

Lect. univ. dr. Oana Șerban predă Filosofie la Universitatea din București. Domeniile ei de expertiză sunt Filosofia Modernă, Estetica, Biopolitica și Filosofia Culturii. Pe lângă activitatea didactică, autoarea este director executiv al CCIIF – Centrul de Cercetare pentru Istoria și Circulația Ideilor Filosofice al Universității din București și este membră a ISCH – Societatea Internațională de Istorie Culturală. Este autor de cărți filosofice, ficțiune, eseu, și a co-editat diferite volume de filosofie, cultură și estetică, în principal dedicate capitalismului artistic, capitalului cultural, comunicării creative și teoriei critice. Interesele recente au implicat-o în proiecte de cercetare dedicate istoriei antiumanismului și potențialului biopolitic al artei. A publicat After Thomas Kuhn: The Structure of Aesthetic Revolutions (Berlin/Boston: De Gruyter, 2022), și la o numai o lună de la apariția acestui volum, Routledge a lansat ultima ei carte, Cultural Capital and Creative Communication (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives, inclusă în seria Routledge Studies in Social and Political Thought.

 Interesul pentru capitalul cultural, reflectat atât de audiențele filosofice și sociologice, cât și de corporații

Așa cum spune chiar autoarea, „această carte oferă mai multe perspective asupra definițiilor operaționale, taxonomiei, evoluției și teoriilor critice ale capitalului cultural. Inspirat de teoriile lui Bourdieu privind formele capitalului, acest volum a fost conceput inițial ca un manual pentru cursurile și orele de seminar de Capital cultural și comunicare creativă, desfășurate pentru studenții de la programele de master ale Catedrei UNESCO pentru interculturalitate, bună guvernanță și dezvoltare durabilă a Universității din București. În timp, acest curs a fost considerat ca fiind parte a unei oferte educaționale atractive pentru studenții facultății noastre, dar și pentru alți studenți interesați de educația interdisciplinară la granița dintre filosofie și sociologie, precum studenții CIVIS sau studenții Erasmus. Astfel, am conceput un manual care urmărește să abordeze limitele și extinderile teoriei lui Bourdieu asupra capitalului și puterii; relația dintre capitalul cultural, social și uman; distincțiile dintre capital și capitalism; precum și conflictul major dintre teoriile care abordează diferit paternitatea (non-)eurocentrică a capitalului și capitalismului. Cei pasionați de Bourdieu, Max Weber, Fernand Braudel, Daniel Bell, Herbert Marcuse, Jean Baudrillard, Theodore Adorno, Max Horkheimer și Gilles Lipovetsky vor găsi un motiv de satisfacție intelectuală în paginile acestei cărți.

Routledge a apreciat faptul că este primul manual conceput interdisciplinar, care își propune să dezvolte un domeniu recent de cercetare și studiu, dedicat capitalului cultural. Conținuturile teoretice sunt îmbinate cu exerciții și studii de caz, volumul fiind de interes nu numai pentru publicul academic, dar și pentru comunitățile corporate care au posibilitatea de a reflecta asupra rolului capitalului cultural în constituirea strategiilor de dezvoltare și în evoluția culturii organizaționale.

Când am început să predau Capital cultural și comunicare creativă, am fost mirată să descopăr că studenții mei erau fie partizanii unei poziții eurocentrice privind originile capitalismului, fie susținătorii ideii că la baza capitalismului nu putem găsi nimic anti-modern. Nimeni nu avea impulsul de a evalua capitalul și capitalismul prin prisma modernității non-occidentale, și cu atât mai puțin prin prisma unei așa-zise pre-modernități; dincolo de asta, în ultimii ani, am observat că doar o mică parte din mediul academic obișnuiește să conceapă importanța reală a discuțiilor filosofice despre capital(-ism) pentru consolidarea culturii și artei.

Prin urmare, folosindu-mă de cunoștințe aplicate din zona filosofiei moderne, am propus studenților o nouă perspectivă de a înțelege originile capitalului și ale capitalismului: am vrut să „demistificăm” prin dialogurile noastre unele prejudecăți legate de filosofia (post)marxistă, să explicăm de ce modernitatea este sensibilă în fața individualismului și de ce nu există nimic care să susțină astfel de concepte și tradiții mai mult și mai convingător decât capitalul cultural”, a precizat autoarea în continuare.

Cartea Cultural Capital and Creative Communication (Anti-)Modern and (Non-) Eurocentric Perspectives poate fi achiziționată direct de la Routledge aici, atât în format fizic, cât și ca e-Book.