În perioada 21–22 noiembrie 2025, Facultatea de Biologie a Universității din București (FBUB) a organizat prima ediție anuală a evenimentului „Zilele Facultății de Biologie”, desfășurată în clădirea-fanion a cercetării biologice a facultății – Platforma de Cercetare în Biologie și Ecologie Sistemică.
Evenimentul a reunit membrii comunității academice a FBUB, alături de decanii facultăților omoloage din consorțiul Universitaria (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea „Ovidius” din Constanța) și de reprezentanți ai institutelor partenere (Institutul Național de Virusologie „Ștefan S. Nicolau”, Institutul de Biologie al Academiei Române, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice, Institutul Național de Genomică).
Programul a inclus prezentări ale grupurilor de cercetare din FBUB, urmate de discuții consistente privind viitorul educației și cercetării biologice în România.
La deschiderea oficială a evenimentului au participat, alături de prof. univ. dr. Liliana Burlibașa, decanul Facultății de Biologie, prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Laura Comănescu, prorector UB pentru Programe de studii și Practica studenților, prof.univ dr. Carmen Chifiriuc, prorector UB pentru Cercetare, precum și reprezentanți ai instituțiilor invitate.
În continuare, prof. univ. dr. Liliana Burlibașa a prezentat o privire de ansamblu asupra Facultății de Biologie, subliniind obiectivele strategice pentru perioada 2025–2028, axate pe modernizare, extinderea infrastructurii, dezvoltare curriculară și consolidarea direcțiilor de cercetare. O componentă centrală a primei zile a fost dedicată prezentării programelor educaționale, departamentelor, școlilor doctorale și grupurilor de cercetare din facultate.
Aceste prezentări au evidențiat viziunea integrată și diversitatea tematică (de la element și celulă, la modele animale și sisteme socio-ecologice), dimensiunea multi-, inter- și transdisciplinară a cercetărilor, racordarea la provocările globale actuale, preocuparea pentru știința deschisă și pentru maturizarea tehnologică a soluțiilor derivate din cercetare, cu relevanță pentru sănătatea umană, mediu și economie. Acest portofoliu confirmă existența unei infrastructuri diverse și adaptate cercetărilor de frontieră.
În FBUB există expertiză solidă pentru lucrul cu modele experimentale de actualitate pentru cercetarea modernă: culturi celulare avansate (2D, 3D, organoizi), modelul Drosophila pentru genetică, genomică și bioinformatică, modele de mamifere (șoareci, șobolani) în neuroștiințe, oncologie și fiziologie, culturi vegetale, microbiene, modele ecologice integrate și sisteme experimentale pentru remedierea mediului.
Facultatea funcționează ca un veritabil ecosistem academic, în care dialogul între discipline este natural, constant și productiv, așa cum o dovedește colaborarea reală dintre geneticieni, biochimiști, microbiologi, ecologi, fiziologi, bioinformaticieni și specialiști în inteligență artificială.
Din aceste interacțiuni au rezultat modele interdisciplinare robuste, cu valoare predictivă și aplicativă. Prezentările au evidențiat utilizarea instrumentelor avansate de genomică, bioinformatică, inteligență artificială și analiză integrată a datelor – toate contribuind la o cultură solidă a reproducerii rezultatelor, a transparenței și a calității datelor științifice.
FBUB dovedește capacitatea de a opera pe întregul spectru TRL – de la descoperire fundamentală la aplicabilitate translațională – un indicator de maturitate științifică și instituțională. Astfel, facultatea se poziționează ca un furnizor de cunoaștere aplicată în domenii precum oncologia, medicina regenerativă, terapiile celulare, sustenabilitatea, eco-tehnologiile, strategiile antimicrobiene și remedierea mediului.
Participarea facultăților de profil din țară și a institutelor naționale a facilitat un dialog fertil privind colaborările academice, atât în planul dezvoltării curriculare (inițiere de noi programe de master inter-instituționale), cât și al unor inițiative comune de cercetare (de exemplu, organizarea unor competiții de proiecte la nivelul consorțiului Universitaria, care să faciliteze formarea și întărirea unor rețele de colaborare) și al schimburilor de bune practici. Discuțiile din ziua de 22 noiembrie au stat sub semnul cooperării și nu al competiției, recunoscându-se necesitatea formării unui nucleu solid al biologiei românești, capabil să coaguleze proiecte, standarde comune și inițiative strategice și să devină o voce puternică și unitară, în beneficiul absolvenților, al profesiei și al societății.
Cooperarea și inițiativele comune devin cu atât mai importante în condițiile unei subfinanțări cronice care afectează mai ales cercetarea experimentală, dar și în contextul unor probleme structurale legate de limitarea accesului absolvenților facultăților de biologie pe piața muncii (de exemplu, în laboratoarele medicale). În fața acestor provocări, soluțiile izolate nu mai sunt suficiente.
De aceea, „Zilele Facultății de Biologie” nu au fost doar un prilej de sărbătoare internă, ci un exercițiu de coagulare a comunității biologilor din România – universitari și cercetători din institute – în jurul unor obiective comune: recunoaștere, vizibilitate, impact și, mai ales, responsabilitate față de următoarea generație de absolvenți.
O concluzie clară a acestor două zile este că numai împreună putem construi viitorul biologiei românești: prin alianțe reale între facultăți, institute și parteneri socio-economici, prin programe educaționale comune, rețele de cercetare interdisciplinară și poziții asumate, la unison, în dialogul cu decidenții.
Zilele Facultății de Biologie 2025 pot și trebuie să devină un reper anual, un spațiu în care ne reîntâlnim nu doar pentru a ne prezenta rezultatele, ci pentru a ne armoniza viziunile, a ne coordona eforturile și a ne transforma diversitatea de competențe într-o forță comună.
Într-un context global în care biologia este chemată să răspundă la crize majore – de la schimbările climatice la rezistența la substanțe antimicrobiene și bolile emergente – mesajul acestor zile este simplu și mobilizator: unitate, colaborare și încredere în puterea rețelei noastre academice. Numai împreună putem transforma provocările în oportunități și putem asigura biologiei românești locul pe care îl merită, atât în spațiul european al cercetării, cât și în societate, declară organizatorii.


































