Eveniment dedicat personalității, impactului și rolului Anei Davila în societatea și educația românească

Vineri, 12 ianuarie 2024, Universitatea din București a organizat, în parteneriat cu Șezătoarea București, un eveniment dedicat personalității, impactului și rolului Anei Davila în societatea și educația românească.

Dezbaterea, găzduită de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială și moderată de Valentin Maier, cercetător în cadrul Muzeului Universității din București, a debutat la ora 14:00 și s-a desfășurat pe parcursul a trei ore. În acest interval, specialiști în istorie, sociologie și asistență socială, studii culturale și etnografie de la Universitatea din București au evidențiat, din multiple perspective, activitatea educativ-caritabilă a Anei Davila la Azilul „Elena Doamna”, monument istoric aflat astăzi în patrimoniul UB.

În deschiderea evenimentului a luat cuvântul sociologul Marian Preda, rectorul Universității din București, care a subliniat importanța generozității Anei și lui Carol Davila în dezvoltarea Azilului „Elena Doamna”.

Profund implicată în activitatea de asistență socială și educația tinerelor fete, dar și promotoare a portului popular și valorilor tradiționale, Ana Davila a fost cea de-a doua soție a medicului Carol Davila și a preluat administrarea și conducerea azilului pentru fete orfane înființat de acesta în 1860.

„Personal, ca sociolog și rector al Universității din București, am fost impresionat de dimensiunea socială a acestor forme de ajutor. Carol Davila a venit în România să pună bazele sistemului de sănătate și a avut ca preocupare permanentă, educația copiilor orfani, iar Azilul a fost instituția sa de suflet, transformând-o într-o școală de elită. De asemenea, Ana Davila, care venea dintr-o familie cu o profundă vocație patriotică și caritabilă, a avut un rol esențial în promovarea valorilor tradiționale românești (…) De altfel, din aceleași considerente, Universitatea din București a înființat Fundația «Virtute et Sapientia» prin intermediul căreia se desfășoară programul UB SEED care sprijină, anual, 30 de elevi proveniți din medii defavorizate. Cred că trebuie să reconstruim în România spiritul caritabil, generozitatea și solidaritatea socială”, a remarcat profesorul Marian Preda, rectorul Universității din București.

În prima parte a evenimentului, Grațiela Buzic, doctorandă a Școlii Doctorale de Studii Literare și Culturale a Universității din București, a prezentat imaginea Anei Davila din perspectiva mărturiilor contemporanilor, remarcând că „frumusețea, inteligența, blândețea, filantropia și patriotismul sunt doar câteva dintre calitățile Anei Davila, așa cum reies ele din diferite texte”. De altfel, „femeile din familia Golescu împărtășesc același ideal național ca și frații Golescu și prietenii lor.  Neavând posibilitatea de a face politică, ele contribuie totuși decisiv la cristalizarea conștiinței naționale prin activități care în mod tradițional sunt atribuite femeilor: industria casnică (cusături, țesături, scoarțe etc.), produsele acestei activități devenind un reper palpabil al ideilor identitare, traversând toate barierele sociale”, a remarcat Grațiela Buzic.

În continuare, Victoria Bizon, fondatoarea Șezătorii București, a evidențiat rolul Anei Davila în promovarea portului popular românesc și în dezvoltarea unei culturi a generozității și filantropiei.

Pe de altă parte, prof. univ. dr. Laura Grünberg și dr. Theodora Văcărescu de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București au adus în atenția audienței instituția comemorării, poziționată între grija față de trecut și nevoia de modele pentru viitor. În acest context, prof. Grünberg și dr. Văcărescu au subliniat și importanța dimensiunii de gen a comemorărilor, prezentând și o serie de decalaje de gen în reprezentarea din spațiul public românesc.

A doua parte a evenimentului a debutat cu prezentarea „De la Regina Elisabeta la Regele Carol al II-lea. Istoria unui costum popular creat la Azilul «Elena Doamna»” susținută de Bianca Șendrea, doctorandă a Școlii Doctorale de Istorie a Universității din București. „Costumul național a îndeplinit mai multe funcții simbolice de-a lungul secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Astfel, putem privi costumul național drept cadou, exponat, recompensă, moștenire și, nu în ultimul rând, drept un obiect de tranzacție. Ana și Carol Davila, doi dintre promotorii României și a culturii românești, a bunurilor de patrimoniu, au avut un rol decisiv în promovarea tradiției vestimentare autohtone, reușind, prin participarea la evenimente internaționale, să creeze și să mențină bune legături cu alte familii regale ale Europei”, a remarcat Bianca Șendrea.

În continuare, conf. univ. dr. Andrei Florin Sora, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității din București a evidențiat implicarea cuplului Ana-Carol Davila în dezvoltarea „Azilului orfanilor”, atrăgând atenția asupra faptului că „nu în toate cazurile poate fi făcută o distincție clară între activitățile Anei și lui Carol Davila, proiectul devenind, treptat, unul comun și asumat de cei doi”. De altfel, așa cum remarcă conf. univ. dr. Andrei Florin Sora, „soții Davila au fost un catalizator, determinând, într-un fel, persoanele publice și instituțiile să se implice mai mult în ajutorarea celor sărmani”.

Evenimentul s-a încheiat cu prezentarea „Ana și Carol Davila – filantropie socială și reformă sanitar-medicală” susținută de Călin Cotoi, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București. „Nu o să realizez o prezentare detaliată a vieții soților Davila, ci mă voi concentra pe contextele medicale, sociale și economice în care se desfășoară acestea. Am realizat «un fel de țesătură» în care încerc să îi prind pe cei doi pe fundalul apariției modernității sociale. Ana și Carol Davila sunt, în povestea mea, un fel de întruchipări a două tendințe fundamentale ale acestei modernități: reforma sanitar-medicală și apariția chestiunii sociale, a filantropiei sociale. Ei simbolizează și încarnează momentele de început ale creării socialului autohton. Cred că, fără cunoașterea mai detaliată și profundă a lui Carol și a Anei Davila, a legăturilor nu doar personale, dar și politice, științifice și reformiste ce îi leagă pe cei doi, ne lipsește o perspectivă esențială pentru înțelegerea modernității românești, a concluzionat prof. univ. dr. Călin Cotoi.

Internat și școală de elită pentru fetele orfane și sărace, Azilul „Elena Doamna” și-a primit numele în 1862, anul în care i s-a pus piatra de temelie, după numele soției domnitorului Alexandru Ioan Cuza. De altfel, povestea așezământului este direct legată de prietenia dintre Elena Cuza și Ana Davila. Doamna Elena a avut inițiativa de a construi un azil care să adăpostească orfanii pe care soții Davila îi adunaseră în casa lor și să le asigure dreptul la educație. Instituția a fost sprijinită mai departe de Regina Elisabeta a României, care s-a îngrijit în mod special de aceasta. După 1989, clădirea a trecut în patrimoniul UB și al Bisericii Ortodoxe Române, pentru ca, după 1997, Universitatea din București să devină unică proprietară a clădirilor Așezământului „Elena Cuza”.

Începând din 2019, fostul azil „Elena Doamna” a intrat într-un amplu proces de restaurare realizat prin Compania Națională de Investiții (CNI). Cu o valoare de aproape 85.000.000 de lei, investiția va permite studenților Universității să învețe într-un edificiu de patrimoniu, în săli de curs, laboratoare și amfiteatre moderne care vor păstra totodată și „patina” secolului al XIX-lea. Potrivit arhitecților, scările, holurile cu arcade, fațada, plafoanele vechi vor fi restaurate și li se vor păstra toate specificațiile arhitecturale inițiale.

Universitatea din București organizează, în 2024, o serie de evenimente dedicate celebrării a 160 de ani de la înființare și a 330 de ani de continuitate a învățământului superior la București, de la fondarea, în 1694, a Academiei Domnești de către Constantin Brâncoveanu.

Cu o istorie de 160 de ani și un prestigiu confirmat constant, Universitatea din București este astăzi un spațiu academic dinamic și incluziv, centrat pe student și caracterizat prin creativitate, inovare și pragmatism.

Compusă din 19 facultăți, cu 95 de programe de licență, 223 programe de masterat, 23 de școli doctorale pe domenii specifice și o școală pentru studii doctorale interdisciplinare, peste 50 de centre și 9 stațiuni de cercetare, UB s-a consacrat ca o instituție de excelență în educație și cercetare care a făcut o prioritate din pregătirea studenților săi pentru viață și profesie.

Începând cu anul 2019, UB face parte din CIVIS-Universitatea Civică Europeană, alături de alte zece universități europene de prestigiu: Universitatea Aix-Marseille, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitatea Autonomă din Madrid, Universitatea „Sapienza” din Roma, Universitatea din Stockholm, Universitatea „Eberhard Karls” din Tübingen, Universitatea din Glasgow, Universitatea din Lausanne, Universitatea „Paris Lodron” din Salzburg.