Marți, 16 aprilie 2024, Facultatea de Filosofie a Universității din București a găzduit evenimentul de lansare a volumului Existența digitală. Studii de filosofie a virtualității, editat de Cornel-Florin Moraru și apărut recent la Editura Eikon.
Evenimentul a fpst organizat de CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice al Facultății de Filosofie a Universității din București și a avut loc în Amfiteatrul „Constantin Rădulescu-Motru” al Facultății de Filosofie (Splaiul Independenței nr. 204, Sector 6), începând cu ora 16:00.
În cadrul acestui volum au contribuit cu studii cercetători și cadre didactice ale Facultății de Filosofie a Universității din București, CCIIF și UNARTE – Universitatea Națională de Arte din București: conf. univ. dr. Cornel-Florin Moraru, lect. univ. dr. Oana Șerban, lect. univ. dr. Dragoș Grusea, dr. Cristina Cristea și asist. univ. dr. Paul Gabriel Sandu.
Editorul lucrării, conf. univ. dr. Cornel-Florin Moraru, cadru didactic la UNARTE, este alumnus al Facultății de Filosofie a UB. În anul 2017 și-a finalizat studiile doctorale cu lucrarea „Antropologie și atitudine estetică în transcendentalismul lui Lucian Blaga și Maurice Merleau-Ponty”, sub coordonarea prof. univ. dr. Gheorghiță Geană, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a UB.
„Primele două studii sunt dedicate configurării unei genealogii istorice a conceptului de virtualitate, pentru a demonstra că virtualitatea digitală, pe care contextul actual ne provoacă să o înțelegem, nu este decât o ipostază istorică a unei idei mai vechi care a apărut ca urmare a aporiilor și tensiunilor intrinseci gândirii antice și, în special, ale platonismului. Studiul meu arată cum imposibilitatea de determinare a ideilor ultime ale minții, caracterul lor inefabil și, în același timp, fondator pentru orice ordine sistematică a înțelegerii și a lumii, a lăsat deschis un spațiu al virtualului în care valorile însele (Binele, Frumosul, Adevărul) se prefigurează ca nișe virtualități niciodată manifeste ca atare. Pornind de aici, gândirea medievală a preluat această sugestie și a dezvoltat pentru prima oară conceptul propriu-zis de virtualitate în coordonatele filosofiei creștine, pentru a desemna modalitatea în care entitățile spirituale (sufletul, îngerii, Dumnezeu însuși) se manifestă în realitatea fizică prin efectele pe care le produc”, subliniază editorul în prefața volumului.
Cercetările cuprinse în cartea Existența digitală. Studii de filosofie a virtualității sunt susținute de proiectul Be You – a fi tu însuți în era rețelelor sociale – o abordare a esteticii autenticității din perspectiva ontologiei virtuale, proiect cu finanțarea Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), în cadrul programului Tinere echipe (TE 64 din 12/05/2022, cod înregistrare proiect PN-III-P1-1.1-TE-2021-0439).
Mai multe informații despre Proiectul „Be You”
Scopul principal al acestui proiect de cercetare este acela de a reconstrui conceptul de autenticitate în lumina manifestărilor și impactului său asupra culturii populare a timpului prezent, în special în lumea virtuală a rețelelor de socializare, ținând cont de modul în care acest ideal structurează viețile virtuale, interacțiunile online, și de modul în care rețelele sociale online funcționează ca atare. Pentru a face acest lucru, mai întâi au fost explicate rădăcinile istorice și filosofice ale conceptului de autenticitate, prin analiza numeroaselor metamorfoze și schimbări de-a lungul istoriei gândirii occidentale, prin corelația dintre conceptul de autenticitate și cel de (tehno-)sine.
„Evaluarea relației dintre creația de sine și producția de sine, concentrându-ne asupra manierei în care cea dintâi poate fi urmărită ca un proces al descoperirii de sine, și asupra formelor de reconciliere a tensiunilor dintre travaliul creația de sine și sentimentul apartenenței la o comunitate care cultivă valori comune. Cercetarea conceptului de muzeificarea sinelui pornind de la conceptul modern de muzeu, gândit ca o idee colonială care ne-a schimbat atitudinea față de artă, față de propriul sine și ceilalți”, reprezintă una dintre provocările de cercetare științifică, etapizată, a programului.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
Transformare digitală în învățarea științelor: un nou laborator de microscopie digitală la Facultatea de Biologie a Universității din București
Eveniment despre etică digitală, securitatea cibernetică și IT la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București
Săptămână aniversară la Facultatea de Drept a UB, la împlinirea a 161 de ani de existență
Săptămână aniversară la Facultatea de Drept a UB, la împlinirea a 162 de ani de existență
