Situl arheologic Romula-Reșca din Dobrosloveni (Olt), coordonat de Universitatea din București, propus pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO

Situl arheologic Reșca-Romula, comuna Dobrosloveni din județul Olt, a fost propus pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO, privind Limesul roman în Dacia.

În prezent, Universitatea din București asigură conducerea științifică prin dr. Mircea Negru, care colaborează cu Muzeul Județean Olt, condus de managerul Gheorghe Smarandache, reprezentat  prin dr. Florin Ciulavu și dr. Mihaela Bleoancă  și cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, pentru cercetarea și valorificarea științifică a rezultatelor. Acest program de cercetare beneficiază de susținerea Consiliului Județean Olt  și al Consiliului Local al comunei Dobrosloveni din județul Olt pentru finanțarea și valorificarea turistică a sitului arheologic.

Cel mai mare oraș roman de la sud de Carpați

Situl arheologic Reșca-Romula, cu cele peste 306 hectare ale sale, a fost cel mai mare oraș roman de la sud de Carpați, aici fiind și reședința guvernatorului provinciei Dacia Inferior (Malvensis). Orașul a fost un important centru economic și comercial pentru regiunea Dunării de Jos în epoca romană, fiind așezat de-a lungul unui drum roman care lega Grecia de Tracia, Moesia Inferior și Dacia.

Așezată pe terasa vestică a râului Olt, Romula a fost, o vreme, un oraș situat pe frontiera Imperiului Roman. Importanța sa strategică a reieșit încă din timpul  primului război dintre daci și romani, din anii 101-102, când în localitate a fost construit un castru roman.

Pe teritoriul orașului ar mai exista încă două castre, identificate la finele secolului al XVII-lea de Fernando de Marsigli, un căpitan în armata austriacă. La acestea se adaugă înconjurarea orașului cu un zid de apărare, de către Împăratul Filip Arabul. Lucrarea de infrastructură militară a fost realizată în anul 248 d.Hr., când la Roma se aniversa împlinirea 1000 de ani de la fondarea sa.

Universitatea din București, implicată în programul de cercetare de aproape șase decenii

Încă din anul 1965, atunci când au fost demarate primele cercetări sistematice de amploare pe șantierul arheologic Romula-Reșca, Universitatea din București a fost implicată în proiect prin intermediul renumitului arheolog prof. univ. dr. Dumitru Tudor, decanul Facultății de Istorie a Universității din București de la acea vreme.

De altfel, șantierul arheologic de la Romula-Reșca a reprezentat în ultimii ani o importantă temă de cercetare pentru profesorii UB.

În anii 2017-2018, un proiect finanțat de UEFISCDI, De la cărămizile romane de la Romula la materiale moderne pentru restaurare (PED 163/2016) coordonat de UB, în parteneriat cu Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor – Măgurele, a avut ca scop studierea cărămizilor romane de la Romula, în vederea replicării lor pentru folosirea la restaurarea siturilor arheologice romane. În urma acestui proiect a fost elaborat un brevet de invenție, cu privire la obținerea unui material cu caracteristici similare cărămizilor romane de la Romula.

Cele mai relevante rezultate ale cercetărilor arheologice din perioada 2013-2022 sunt identificarea a doua cuptoare pentru topirea sticlei, a patru cuptoare pentru ars vase din lut, zidul din cărămizi arse al Fortficației Centrale, dar si cel din cărămizi nearse de incintă al fortificației de la începutul secolului al II-lea d.Hr., respectiv o clădire cu încălzire prin podea (hypocaust), în care au fost descoperite este 3000 de fragmente de frescă romană.

În cadrul acestui program complex de cercetare multi și interdisciplinară, Universitatea din București contribuie cu colective de cadre didactice, din mai multe facultăți precum și cu echipamentele necesare.

În cursul cercetărilor au fost prelevate o serie de probe pentru investigații biologice, activitate coordonată de prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Prorector pentru Cercetare al UB și cadru didactic la Facultatea de Biologie.

În cadrul proiectului De la cărămizile romane de la Romula la materiale moderne pentru restaurare, în anii 2017-2018, s-au efectuat sondaje pedologice de către conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu, Prodecan al Facultății de Geografie a UB, în vedere identificării zonelor de unde s-a extras materia primă pentru producerea cărămizilor romane de la Romula.

În același proiect, conf. univ. dr. Florica Mihuț, cadru didactic la Facultatea de Istorie și director al Centrului de Istorie Comparată a Societăţilor Antice (CICSA), a studiat o serie de cărămizi cu impresiuni de sandale romane, ștampile de producători și graffiti.

Pentru adunarea de informații topografice au fost efectuate cercetări cu drona pentru fotografii și înregistrări video aeriene, în zona sitului arheologic, de către conf. univ. dr. Ionuț Șandric de la Facultatea de Geografie, respectiv asist. drd. Florin Nache de la Facultatea de Geologie si Geofizică.

În scopul identificării unor posibile structuri arheologice, care vor fi verificate și cercetate în viitor, au fost efectuate investigații geofizice. Astfel, în anul 2020, în zona Fortificației Centrale au fost efectuate investigații prin metode de magnetometrie, electrometrie si gravimetrie de către conf. univ. dr. Bogdan Niculescu și lector univ. dr. Gina Andrei, de la Facultatea de Geologie si Geofizică.

În anii 2021-2022, în aceeași zonă, au fost efectuate investigații geofizice cu echipamente din categoria tehnicilor electromangetice de scanare a subsolului precum GPR (Ground Penetrating Radar) și EMI (Electromagnetic Induction), , de către o echipă condusă de lector univ. dr. Florina Tuluca Chitea, de la Facultatea de Geologie si Geofizică și colaboratori de la Societatea de Geofizică Aplicată din România (SGAR), Institutul de Speologie „Emil Racovita” (Dr. Nicolae Cruceru), Institutul de Geodinamică al Academiei Române și Geotesting (Dr. Adrian Diaconu).

În cadrul unui proiect transfrontalier România-Bulgaria, începând cu anul 2019, aici a fost organizat anual Festivalul Roman de la Romula, la care participă asociații de reconstituire istorică din toată țara. În fiecare an, situl arheologic este deschis spre vizitare publicului larg, cu ocazia Zilelor Porților Deschise, organizate la finalul cercetărilor arheologice.

Noi perspective în cercetarea și valorizarea acestui sit arheologic

Colectivul actual de cercetare este format din cadre didactice și cercetători de la UB, arheologi de la Muzeul Județean Olt, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolaescu-Plopșor” din Craiova al Academiei Române, Direcțiile Județene de Cultură Olt si Dolj ale Ministerului Culturii.

În acest an au fost reluate cercetările arheologice sistematice, care se vor derula pe tot parcursul lunii iulie, urmând ca ulterior informațiile geologice și materialele arheologice să fie procesate, studiate și valorificate în publicații cu impact științific. materialele arheologice vor fi procesate, studiate și valorificate în publicații cu impact științific.

De asemenea, în cursul acestui an se vor derula noi investigații pedologice de către Conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu, prodecan la Facultatea de Geografie, în continuarea celor din anii 2017-2018.

Investigațiile geofizice, cu drona sau echipamente la sol sunt efectuate de către echipe coordonate de lector univ. dr. Florina Tuluca și prof. univ. dr. emerit Ioane Dumitru de la Facultatea de Geologie și Geofizică.

În cadrul acestor investigații, Universitatea din București beneficiază de sprijinul Societății de Geofizică Aplicată din România (https://appliedgeophysics.ro/) și colaborarea cu echipe multidisciplinare formate din cercetători ai INCDFP (echipa condusa de dr. Dragoș Tătaru, Laboratorul de Geofizică Aplicată, Prevenire și Educație din cadrul Institutului Național de Cercetere Dezvoltare pentru Fizica Pământului) ai Academiei Române(Institutul de Speologie „Emil Racoviță” dr. Nicolae Cruceru si Institutul de Geodinamică) si de prezența unor studenți geofizicieni (Roxana Irimia)

Înscrierea sitului arheologic Reșca-Romula pe Lista Monumentelor UNESCO va fi o recunoaștere a importanței strategice a acestui oraș, aflat pe granița Imperiului Roman, astfel conturându-se noi perspective în cercetarea și valorizarea acestui sit arheologic, în funcție de importanța sa în cadrul istoriei civilizației romane la Dunărea de Jos.

Romula-Reșca este cel mai mare centru urban roman din Oltenia și un sit arheologic de referință pentru cunoașterea epocii romane în regiunea Dunării de Jos, aflat în atenția instituțiilor abilitate pentru a fi inclus în lista monumentelor istorice UNESCO.

Mai multe informații despre situl arheologic Romula-Reșca din localitatea Dobrosloveni din județul Olt, coordonat de UB, pot fi consultate aici.