Universitatea din București a găzduit CIVIS Open Lab-ul „Voices of Palmyra” dedicat patrimoniului și incluziunii refugiaților

Miercuri, 17 septembrie 2025, Facultatea de Filosofie a Universității din București a găzduit CIVIS Open Lab-ul „VERIS – Voices of Palmyra: Engaging (In)tangible Memorial Heritage in Social Innovation for Refugee Inclusion”. Evenimentul a reunit cadre universitare, studenți, cercetători și membri ai comunităților de refugiați, interesați de patrimoniu cultural, migrație și incluziune socială.

Organizat în parteneriat cu Universitatea din Lausanne, Universitatea din Glasgow și Jesuit Refugee Service România, Open Lab-ul a propus o zi întreagă de activități interactive: de la experiențe de realitate virtuală dedicate reconstrucției orașului antic Palmyra, la ateliere de broderie și sesiuni de storytelling prin care refugiații și-au împărtășit poveștile de viață.

În deschiderea evenimentului au luat cuvântul lect. univ. dr. Patrick Michel (Universitatea din Lausanne), lect. univ. dr. Oana Șerban și prof. univ. dr. Liliana Dumitrache (Universitatea din București), alături de asist. univ. dr. Brittnee Leysen (Universitatea din Glasgow).

Un punct central al programului a fost atelierul intitulat Immersive experiences in traumatic pasts. Visiting Palmyra: the past and the present connected by VR, coordonat de lect. univ. dr. Patrick Michel.

Refugiații au avut ocazia de a revedea Palmyra prin intermediul realității virtuale – unii pentru prima dată, alții redescoperind orașul după distrugerea lui. „Palmyra permite o mișcare atât prin spațiu, cât și prin timp: dintr-un loc în altul și dintr-o perioadă în alta, de la epoca romană la cea bizantină”, a explicat Patrick Michel.

Acest proiect a început în 2020, când, în colaborare cu UNDP Siria, au fost organizate primele ateliere dedicate patrimoniului și incluziunii. Ulterior, activitățile s-au extins în Iordania și Siria (2022–2023), Elveția (2023), Siria (2024), iar în 2025 proiectul a ajuns în Liban, Iordania și România.

Legătura cu Palmyra nu se reduce doar la experiența imersivă: în spatele proiectului stă o muncă de digitalizare a arhivelor. „Monumentul a dispărut, dar documentele au rămas. Din aceste resurse am creat, în 2017, o bază de date și modele 3D, folosind fotogrammetrie post-mortem”, a povestit Michel. „Post-mortem”, a explicat lect. univ. dr. Patrick Michel, pentru că fotogrammetria, în general, presupune utilizarea monumentului în sine ca materie primă, or aici s-au folosit fotografii de arhivă și imagini de după bombardamentul templului.

Valoarea patrimoniului, însă, nu se măsoară doar în date și imagini digitale. Inspirându-se din Convenția de la Faro (2005), proiectul a pus accent pe rolul comunităților: „Un monument înseamnă ceva pentru oameni, este mai mult decât niște pietre. Impactul social al cercetării apare atunci când reușim să conectăm oamenii cu propria lor istorie”, subliniază coordonatorul proiectului.

Pe lângă VR, participanții au explorat patrimoniul și prin ateliere de broderie, unde au reinterpretat motive inspirate din arhitectura Palmyrei. „Un model arhitectural poate fi readus pe textile. Fiecare cusătură spune o poveste de rezistență și apartenență”, explică Michel.

În cadrul atelierului, refugiații au lucrat cu modele comune, iar rezultatele au fost foarte diverse: unii, familiarizați cu tehnicile tradiționale de broderie, au adus o precizie aparte, în timp ce alții au experimentat cu expresii mai personale. Toate creațiile vor fi analizate interdisciplinar – istoric, psihologic și filosofic – grație colaborării dintre echipele din Lausanne, București și Glasgow. În 2026, acestea vor fi prezentate într-o expoziție la CIVIS Days, alături de o carte ce va documenta experiențele proiectului.

Lect. univ. dr. Patrick Michel a insistat asupra rolului culturii în viața oamenilor, chiar și – sau mai ales – în situații de criză: „Dacă ne uităm la piramida nevoilor, după hrană și sănătate, urmează cultura. Un om nu poate trăi fără cultură. Identitatea este stratificată, iar proiectul nostru oferă instrumente prin care oamenii își pot regăsi trecutul pentru a putea construi un viitor.”

Prin CIVIS, acest Open Lab nu rămâne doar o inițiativă academică izolată, ci devine o platformă de întâlnire între cercetare și comunitățile direct afectate. Pe de o parte, atelierele oferă refugiaților instrumente prin care să-și găsească identitatea și să se exprime liber, transformând patrimoniul cultural într-o resursă vie. Pe de altă parte, universitățile partenere pot analiza experiențele refugiaților din perspective interdisciplinare, înțelegând mai bine cum știința și cultura contribuie la incluziune socială.

Astfel, CIVIS creează un spațiu comun în care comunitatea academică și comunitățile vulnerabile se întâlnesc, schimbă idei și consolidează dialogul intercultural. „We act for a better future” – aceasta este, potrivit lui Michel, esența proiectului Voices of Palmyra.