Suntem din ce în ce mai conștienți că sănătatea nu este doar o problemă care ține de biologie și medicină. Există numeroși determinanți sociali ai stării de sănătate, aceasta fiind profund influențată de cultură, de modul în care oamenii înțeleg realitatea și de felul în care ei se raportează la contextul în care se află.
Pornind de la această idee, l-am invitat pe sociologul Marius Wamsiedel, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, să discutăm despre felul în care sociologia ne ajută să înțelegem într-o manieră complexă, comprehensivă și contextualizată comportamentele legate de sănătate și modurile în care oamenii acționează fie pentru a preveni, fie pentru a gestiona afecțiunile medicale cronice, cum sunt hipertensiunea și diabetul.
Episodul cu numărul 22 al seriei Doza UB de Știință, „Diabetul și hipertensiunea în Cambodgia: o tranziție epidemiologică în curs”, cu Marius Wamsiedel, poate fi accesat cu doar un click mai jos.
Așa cum explică Marius Wamsiedel, experiența de aproape nouă ani de predare a sănătății globale în instituții de învățământ din străinătate l-a făcut să descopere, dincolo de perspectiva teoretică asupra sociologiei, importanța cercetării sociologice aplicate, felul în care cunoașterea sociologică și metodele sociologiei pot contribui la construirea unei societăți mai bune.
Realizată în 2023 în Cambodgia, în cadrul unui parteneriat între Universitatea Duke Kunshan din China, la care Marius Wamsiedel lucra în momentul respectiv, și Universitatea de Științele Sănătății din Phnom Penh, Cambodgia, cercetarea care face subiectul prezentei ediții a Dozei UB de Știință a fost un demers interdisciplinar. Beneficiind de o echipă complexă, alcătuită dintr-un sociolog, un medic și doi epidemiologi, studiul a vizat o problemă de sănătate majoră, și anume creșterea accelerată a prevalenței bolilor cronice. Așa cum arată invitatul nostru, fenomenul nu este specific doar Cambodgiei, ci este un fenomen global, marcând un veritabil proces de tranziție epidemiologică. Astfel, pe măsură ce o societate se dezvoltă din punct de vedere economic, medicina devine și ea mai bine dezvoltată, iar stilurile de viață ale oamenilor se schimbă. Treptat, bolile infecțioase ajung să fie înlocuite de bolile cronice ca principala cauză de morbiditate și mortalitate. Lucrul acesta s-a întâmplat în toate societățile dezvoltate. Pe de altă parte, explică Marius Wamsiedel, situația se complică în cazul societăților în curs de dezvoltare, cum este și Cambodgia, care se află în plin proces de tranziție epidemiologică, deci în care tranziția nu a avut loc până la capăt. Aceste țări se confruntă în același timp cu boli infecțioase și boli cronice, care pun o presiune uriașă asupra sistemului de sănătate, cresc foarte mult costurile și necesită gestionare diferențiată.
În acest context, echipa de cercetători din care a făcut parte și Marius Wamsiedel, și-a propus să investigheze și să înțeleagă modul în care oamenii gestionează simptomele asociate unor boli cronice frecvente, cum sunt diabetul și hipertensiunea. Pentru că studiile epidemiologice au arătat că aproximativ 45% dintre persoanele care trăiesc cu diabet în Cambodgia nu au primit un diagnostic, cercetarea a vizat nu doar persoanele care fuseseră diagnosticate deja cu aceste afecțiuni medicale, ci și persoane care nu știau că suferă de bolile respective.
După cum explică Marius Wamsiedel, în ceea ce privește cadrul cercetării și felul în care realitatea cambodgiană influențează raportarea oamenilor la aceste boli cronice, două elemente sunt extrem de importante. Primul este pluralismul medical, care se referă la coexistența în interiorul aceleiași societăți a mai multor sisteme de sănătate: pe de o parte, medicina occidentală modernă, și, pe de altă parte, medicina tradițională khmeră, practicată de milenii și care se bucură de o foarte bună reputație. Totodată, în ultimii ani a început să apară, mai ales în zonele urbane, și medicina alternativă sau complementară. Un al doilea element contextual important vizează adoptarea de către Cambodgia a două măsuri de protecție socială a sănătății. Una dintre aceste forme de asigurare medicală vizează persoanele care se află în situație de vulnerabilitate economică, iar cea de-a doua oferă servicii persoanelor care sunt angajate în economia formală, inițial acordată celor din sectorul public, extinsă treptat și către cei din sectorul privat.
Mai multe despre acest demers și despre descoperirile făcute de echipa de cercetare, despre automedicație, schimbarea obiceiurilor alimentare, folosirea remediilor naturiste și a vindecătorilor tradiționali, despre întâlnirea dintre medicina modernă și cea tradițională dar și despre importanța sociologiei și abordărilor interdisciplinare în înțelegerea provocărilor de sănătate globală, ne vorbește Marius Wamsiedel în episodul cu numărul 22 al Dozei UB de Știință.
Marius Wamsiedel este lector în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și lector asociat de sănătate publică în cadrul Universității Duke Kunshan. Articolele sale au fost publicate în Sociology of Health & Illness, Social Science & Medicine, Time & Society, BMC Public Health, BMC Geriatrics. În 2023 a publicat monografia The Moral Evaluation of Emergency Department Patients: An Ethnography of Triage Work in Romania (Lexington Books). În prezent studiază plățile informale pentru servicii de sănătate în România și culturile de învățare în universități transnaționale.
Doza UB de Știință propune o manieră concentrată și dinamică de a comunica informații științifice într-un format atrăgător, viu și expresiv, stabilind o platformă de dialog cu publicul larg interesat de știință și încurajând conexiunea dintre mediul academic și cel neacademic pe baza unor subiecte actuale și de interes.
Invitații acestei serii, menită să reprezinte o modalitate sintetică și captivantă de comunicare a diverselor domenii ale științei, sunt în principal profesori și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.
Materialele din cadrul Dozei UB de Știință includ prezentări scurte și dinamice ale unor subiecte cu relevanță pentru societatea contemporană: poluare, schimbări climatice, educație, digitalizare, contribuții semnificative în cercetare și altele. Astfel, pe lângă dimensiunea fundamentală de comunicare a unor informații validate științific, Doza propune și o importantă componentă de responsabilitate socială, reconfirmând rolul și misiunea Universității din București în cadrul societății și contribuind la conștientizarea unor probleme acute ale lumii actuale și la popularizarea unor posibile soluții pentru aceste probleme.
Doza UB de Știință este realizată de Institutul de Cercetare al Universității din București și Direcția Comunicare și Relații Publice a Universității din București.




