Un nou studiu publicat în Quaternary Environments and Humans oferă perspective inedite asupra modului în care comunitățile eneolitice din așezarea de tip tell de la Sultana, România, își gestionau culturile în timpul perioadelor de instabilitate hidroclimatică în a doua jumătate a mileniului al V-lea î.Hr.
Articolul, intitulat Managing crops under hydroclimatic instability before the 5.9 ka event: stable isotope and radiocarbon evidence from the Sultana tell (Romania), combină analiza izotopilor stabili și datarea directă cu radiocarbon a resturilor vegetale carbonizate, inclusiv boabe de cereale și semințe de Chenopodium album. Împreună, aceste vestigii oferă o oportunitate rară de a explora nu doar perioada în care au fost utilizate aceste plante, ci și condițiile de mediu în care au crescut.
Studiul este rezultatul unei colaborări între echipa română, formată din membri ai Platformei ArchaeoScience (ASp) din cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București și ai Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, și echipa germană de la Institutul de Arheologie Preistorică și Protoistorică al Universității din Kiel.
Sultana este una dintre așezările cheie de tip tell ale culturii Gumelnița din regiunea Dunării de Jos. În a doua jumătate a mileniului al V-lea î.Hr., această zonă a trecut prin schimbări sociale și de mediu majore. Noile rezultate sugerează că gestionarea culturilor la Sultana a avut loc într-un context de disponibilitate redusă a apei și de instabilitate hidroclimatică generalizată, înaintea unui episod climatic major produs acum 5.900 de ani (5.9 ka BP), recunoscut în diferite părți ale emisferei nordice.
Prin analizarea valorilor izotopilor de carbon și azot din resturile vegetale carbonizate, autorii au putut investiga diverse aspecte privind condițiile de creștere a plantelor, inclusiv disponibilitatea apei și gestionarea solului. Datările directe cu radiocarbon au ajutat la confirmarea poziției cronologice a resturilor arheobotanice și la plasarea acestora în secvența mai largă de locuire și de schimbare a mediului de la situl respectiv.
Pe lângă cereale, studiul evidențiază și rolul plantei Chenopodium album, cunoscută sub numele popular de „talpa gâștei” sau „lobodă porcească”. Deși nu este o cereală, această plantă produce semințe comestibile și crește adesea în soluri perturbate, bogate în nutrienți, inclusiv în zone apropiate de așezări și câmpuri cultivate. Prezența sa la Sultana sugerează că aceste comunități s-ar fi putut baza pe o gamă mai largă de resurse vegetale decât doar cerealele.
Acest aspect este deosebit de relevant într-un context de instabilitate hidroclimatică. Dacă reducerea disponibilității apei afecta cultivarea cerealelor, plante precum Chenopodium album ar fi putut oferi o resursă alimentară suplimentară sau complementară. Departe de a fi o descoperire marginală, prezența sa indică o economie vegetală flexibilă, în care comunitățile utilizau atât plante cultivate, cât și plante reziliente disponibile local.
Prin urmare, studiul demonstrează că resturile vegetale carbonizate ne pot spune mult mai multe decât ceea ce mâncau oamenii. Ele pot dezvălui, de asemenea, modul în care comunitățile preistorice au răspuns la presiunea mediului, cum și-au gestionat câmpurile și cum și-au diversificat resursele vegetale în timp de incertitudine. În loc să trateze culturile ca pe niște indicatori pasivi ai climei, articolul subliniază valoarea lor ca dovezi ale procesului decizional uman. Rezultatele izotopice reflectă nu doar condițiile de mediu, ci și modul în care comunitățile din trecut au selectat, cultivat și gestionat plantele ca răspuns la circumstanțele schimbătoare.
Descoperirile contribuie la dezbaterile mai largi privind reziliența, vulnerabilitatea și transformarea socială în regiunea preistorică a Europei de Sud-Est. De asemenea, acestea subliniază importanța integrării arheobotanicii, a analizei izotopilor stabili și a datării cu radiocarbon pentru o mai bună înțelegere a relației dintre schimbările de mediu și strategiile agricole umane din trecut.
Referință completă
García-Vázquez, A., Golea, M., Coman, P., Schlütz, F., Kirleis, W., Müller, J., & Lazăr, C. 2026. Managing crops under hydroclimatic instability before the 5.9 ka event: stable isotope and radiocarbon evidence from the Sultana tell (Romania). Quaternary Environments and Humans, 4(2), 100108. https://doi.org/10.1016/j.qeh.2026.100108.
Postări asemănătoare:
Primul proiect de știință participativă care îi provoacă pe elevii, profesorii, voluntarii și comunitățile locale din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de UB, să acționeze sustenabil
ASp-ICUB a desfășurat o serie de cercetări pentru evaluarea potențialului arheologic al așezărilor eneolitice din jurul Bucureștiului în cadrul proiectului BETS
„Echilibru viață de familie – carieră”, un nou modul din seria de formări dezvoltată de Biroul de Formare și Dezvoltare a UB
În Geoparcul UNESCO Țara Hațegului al UB, cercetătorii reconectează comunitățile locale la rezultatele științifice
