Universitatea din București (UB) inaugurează marți, 10 noiembrie 2026, stagiunea 2026 – 2027 cu o nouă ediție a seriei de conferințe „Știința la scenă deschisă”. Evenimentul îl va avea invitat pe prof. univ. dr. Sorin Costreie, filosof, ministru al Educației și Cercetării din România și cadru didactic al Facultății de Filosofie a UB. Tema conferinței, „Filosofia inteligenței artificiale”, propune publicului o invitație la reflecție asupra uneia dintre cele mai importante transformări tehnologice ale prezentului și asupra întrebărilor fundamentale pe care aceasta le ridică despre gândire, cunoaștere și natura inteligenței. Conferința este organizată de Universitatea din București, prin Direcția Comunicare și Relații Publice, în colaborare cu Asociația „SciPublic Forum” și va avea loc în Sala „Media” a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București, începând cu ora 19:00. Participarea la conferință este gratuită, în limita a 100 de locuri, și se realizează pe baza unei rezervări prealabile aici, evenimentul fiind deschis publicului larg.
Inteligența artificială a devenit într-un timp foarte scurt parte din viața noastră de zi cu zi. Scrie, traduce, generează imagini, rezolvă probleme, formulează argumente și poate produce răspunsuri care seamănă tot mai mult cu cele ale unui interlocutor uman. Dar cât de mult din ceea ce numim „inteligență” se regăsește, de fapt, în aceste sisteme? Ce înseamnă să înțelegi, să raționezi sau să cunoști? Și, mai ales, ce ne spune apariția inteligenței artificiale despre propria noastră inteligență?
Poate o mașină să gândească? Poate un sistem artificial să înțeleagă sau doar să proceseze informație? Este inteligența artificială o formă de cunoaștere sau un instrument care imită formele prin care noi producem și comunicăm cunoaștere?
Pornind de la aceste întrebări, prof. univ. dr. Sorin Costreie va propune publicului o incursiune în filosofia inteligenței artificiale, la intersecția dintre filosofia minții, filosofia limbajului, logică, filosofia științei și epistemologie.
Tema este cu atât mai relevantă într-un moment în care inteligența artificială transformă nu doar modul în care lucrăm și comunicăm, ci și felul în care învățăm, cercetăm și evaluăm informația. În educație și cercetare, apariția instrumentelor bazate pe AI redeschide întrebări mai vechi despre ce înseamnă învățarea, originalitatea, autoratul, evaluarea și rolul profesorului și al cercetătorului.
Pentru prof. univ. dr. Sorin Costreie, discuția dedicată modului în care inteligența artificială provoacă și reconfigurează raportarea noastră la umanism și valorile societății contemporane și reflecția asupra acestor transformări se înscrie firesc în parcursul său academic. Cadru didactic la Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie a Universității din București, prof. univ. dr. Sorin Costreie este specializat în filosofia limbajului, filosofia matematicii și logica filosofică, iar ariile sale de competență includ logica, filosofia științei, metafizica, epistemologia, filosofia minții și gândirea critică. A desfășurat activități de cercetare în Italia, Germania, Spania, Statele Unite și Canada și a publicat lucrări în volume și reviste internaționale. Parcursul său academic este completat de o experiență consistentă în managementul universitar și în administrația publică. A ocupat funcțiile de director al Departamentului de Management al Calității, prodecan al Facultății de Filosofie și prorector al Universității din București, iar în administrația centrală a fost secretar de stat în Ministerul Educației și consilier de stat pentru educație și cercetare în Cancelaria prim-ministrului. În noiembrie 2025, a fost numit consilier prezidențial pentru Educație și Cercetare în cadrul Administrației Prezidențiale, funcție pe care a deținut-o până la numirea sa, în octombrie 2026, în funcția de ministru al Educației și Cercetării.
La nivel european, prof. univ. dr. Sorin Costreie este, din 2023, președintele UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe, rețeaua care reunește universități din capitalele europene, mandatul său fiind de patru ani. În cadrul Universității din București, este coordonator al Alianței universitare europene CIVIS, contribuind la dezvoltarea cooperării dintre cele 11 universități partenere și la consolidarea dimensiunii europene a învățământului superior și cercetării.
Această dublă perspectivă – a filosofului preocupat de natura gândirii și a cunoașterii și a profesorului și administratorului universitar implicat în transformările educației europene – oferă un cadru aparte pentru o discuție despre inteligența artificială și impactul său asupra modului în care învățăm, cercetăm și înțelegem lumea. Tema inteligenței artificiale capătă astfel o dublă perspectivă în cadrul întâlnirii: aceea a filosofului interesat de natura cunoașterii, a limbajului și a gândirii și aceea a ministrului care are responsabilitatea de a privi transformările tehnologice din perspectiva educației și cercetării.
Conferințele UB „Știința la scenă deschisă”
Seria de conferințe „Știința la scenă deschisă” este organizată de Direcția Comunicare și Relații Publice a Universității din București în colaborare cu Asociația „SciPublic Forum” și își propune să rupă barierele tradiționale dintre mediul academic și publicul larg, oferind un spațiu în care specialiști din diverse domenii să aducă în discuție subiecte de actualitate.
Invitații conferințelor sunt profesori, cercetători și personalități din lumea diferitelor științe. Încurajând conexiunea autentică dintre comunitatea academică și publicul larg, seria de conferințe nu doar „explică” știința, ci o prezintă ca pe un spectacol al cunoașterii, în care temele fundamentale ale realității sunt trecute prin filtrul argumentelor solide, iar publicul este invitat să participe activ la discuție.
Evenimentul este structurat într-un format dinamic, gândit pentru a facilita atât înțelegerea temei, cât și dialogul autentic cu publicul.
Conferința va debuta cu o prelegere de aproximativ 20 de minute dedicată clarificării conceptelor esențiale, urmată de o primă sesiune scurtă de întrebări, de 5 minute, menită să fixeze ideile-cheie. În continuare, invitații vor propune o secțiune aplicată, de aproximativ 15 minute, în care conceptele discutate vor fi ilustrate prin exemple concrete, studii de caz sau situații relevante pentru viața de zi cu zi. Evenimentul se va încheia cu o amplă sesiune de întrebări și răspunsuri, de aproximativ 40 de minute, încurajând participarea activă a publicului și aprofundarea temelor de interes.
Seria de conferințe „Știința la scenă deschisă” reafirmă angajamentul Universității din București de a facilita accesul publicului larg la știință de calitate și de a educa, inspira și conecta românii și vine într-un moment în care dezbaterile despre rolul științei în societate – de la provocări globale precum schimbările climatice și sănătatea publică, până la gândire critică și democrație – sunt esențiale pentru formarea unor cetățeni informați și responsabili. În acest scop, Universitatea din București a inițiat un amplu Program de Comunicare a Științei, care urmărește promovarea activității științifice a comunității academice și facilitarea dialogului dintre cercetători și publicul larg. Două dintre cele mai recente inițiative ale Universității din București în această direcție sunt platformele hartacercetatorilor.ro și descopeRO.unibuc.ro, care completează conferințele și seriile multimedia de popularizare a cercetării – „Doza UB de știință”, „microSCOP: cercetător UB la microfon”, „Proiect sub lupă”, „Întâlnirile ICUB” sau „discuții cu SKEPSIS”.
Postări asemănătoare:
Alin Olteanu, profesor invitat la ICUB, co-editor a două noi volume despre filosofia inteligenței artificiale și semiotica artei industriale
Prof. univ. dr. Marian Preda, sociolog și rector al Universității din București, va susține conferința „Timpul, unica dimensiune umană?” în cadrul seriei „Știința la scenă deschisă”
Rectorul Universității din București, sociologul Marian Preda, invitat „la scenă deschisă”, va susține conferința „Timpul, unica dimensiune umană?”
Universitatea din București îl invită pe cercetătorul Bogdan Antonescu „la scenă deschisă” și organizează conferința „Știința extremelor: România, între tornade și valuri de căldură”
