În perioada 25–26 noiembrie 2022, Institutul de Cercetări al Universității din București (ICUB) îi invită pe membrii comunității academice a UB la conferința „Imaginea ca problemă fenomenologică”. Evenimentul, organizat în colaborare cu Societatea Română de Fenomenologie, va avea loc în Sala de Consiliu a Facultății de Filosofie a Universității din București (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6, București), începând cu ora 10:00.
Conferința este structurată în patru paneluri: Proto-fenomenologia platonică a imaginii, moderat de către conf. univ. dr. habil. Bogdan Mincă de la Facultatea de Filosofie a UB; Imaginea fenomenologică și limitele sale, moderat de către dr. habil. Cristian Ciocan, cercetător științific gr. I la ICUB, membru al Școlii Doctorale de Filosofie a UB și preşedinte al Societăţii Române de Fenomenologie; Imaginea: mărturie și conflict, moderat de lect. univ. dr. Cristian Bodea, lector asociat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și cercetător la Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române; Imaginea: de la vizibil la arte vizuale, al cărui moderator este dr. Alexandru Bejinariu, cercetător postdoctoral la Institutul de Filosofie „Alexandru Dragomir” (SRF).
Pe lângă cadre didactice de la UB și cercetători ai ICUB, evenimentul reunește profesori și specialiști în filosofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Mai multe informații despre tema conferinței
Problema imaginii este un subiect consacrat al cercetării fenomenologice. Analizele timpurii ale lui Husserl dedicate conștiinței imaginii (Bildbewusstsein), în relație cu experiența fantaziei și a memoriei, au fost urmate de numeroase alte abordări inovatoare ale fenomenului imaginii. Interpretările propuse de Martin Heidegger, Jean-Paul Sartre, Maurice Merleau-Ponty, Eugen Fink, Michel Henry sau Jacques Derrida fixează repere inconturnabile pentru înțelegerea imaginii și a mizei sale fenomenologice, la care se adăugă și contribuțiile recente ale lui Jean-Luc Marion, Lambert Wiesing sau Emmanuel Alloa.
Cercetarea fenomenologică a imaginii dovedește astfel un bogat potențial interogativ prin diversele perspective pe care le deschide, dar și prin importantele probleme asumate ce privesc relațiile dintre imagine și imaginație, vizibil și invizibil, idol și icoană, vedere și privire, imagine și afectivitate, imagine și timp, imagine și spațiu etc. În acest fel, fenomenologia imaginii inspiră abordările aplicate ale artelor vizuale, dedicate în special picturii, fotografiei și cinematografiei, și dă o nouă amploare domeniului interdisciplinar deschis de așa-numita „turnură iconică”. Conceptul de imagine a trecut prin bulversări istorice succesive, odată cu apariția fotografiei, apoi a digitalizării, și în fine odată cu emergența noilor tehnologii, iar recentele evoluții media erodează înțelesul termenului de imagine. Astfel, noile forme de experiență imagistică – ce țin de apariția unor noi tipuri de imagini și care conduc la desele schimbări de direcție din domeniul studiilor vizuale – impun o reflecție fenomenologică reînnoită asupra acestui subiect.
Mai multe informații despre eveniment pot fi consultate atât pe site-ul Societății Române de Fenomenologie, cât și pe pagina de Facebook a Facultății de Filosofie. Programul integral al evenimentului poate fi consultat aici.
Conferința este organizată în cadrul proiectului PN-III-P4-ID-PCE-2020-0791 (Violența imagistică. O abordare fenomenologică), coordonat la ICUB de către dr. habil. Cristian Ciocan.




