Vineri, 30 martie 2018, în cadrul Seminarelor Departamentului de Geologie a avut conferința cu titlul „Arhive geologice – niveluri condensate și suprafețe de discontinuitate din Carpații Sudici”, susținută de prof. univ. dr. Iuliana Lazăr. Evenimentul a avut loc începând cu ora 12:00 în Amfiteatrul „L. Mrazec” al Facultății de Geologie și Geofizică (sala 2A, Palatul Universității din București, Bd. N. Bălcescu nr. 1, parter).
Conferința a abordat tema nivelurilor condensate și a suprafețelor de discontinuitate asociate succesiunilor de vârstă din Jurasicul mediu și târziu, niveluri bine cunoscute în diferite areale europene peri-thethysiene din Portugalia, Spania, Franţa, Anglia, Elveţia, Germania, Polonia, Bulgaria, Serbia, Ungaria și Romȃnia. Nivelurile condensate sunt în general bine individualizate prin grosimi stratigrafice reduse (adesea mai puțin de 1 m), iar caracteristicile lor stratigrafice, sedimentologice, paleontologice, taphonomice, geochimice, mineralogice, reprezintă adevărate arhive geologice ale unor procese complexe care s-au desfășurat pe parcursul unor intervale de timp în general mai mari de 100 000 de ani. În afară de valoarea lor economică (în anumite cazuri), studiul nivelurilor condensate și al discontinuităților asociate este deosebit de util în stratigrafia secvențială și analiza bazinelor de sedimentare, permițând evaluarea modificărilor de paleomediu și paleoceanografice pe parcursul unor lungi intervale de timp geologic care nu sunt consistent documentate prin sedimente. Acestea marchează evenimente semnificative în evoluția geologică a bazinelor de sedimentare în legătură cu importante modificări paleogeografice, modificări ale regimului tectonic și ale regimului de sedimentare.
În cadrul diferitelor unități geotectonice ale teritoriului României (în Carpații Sudici, Apusenii de Nord si Dobrogea Centrală) succesiunile condensate ale Jurasicului mediu prezintă caracteristici generate de rate de sedimentare reduse, omisiune, eroziune, resedimentare in situ, cimentare diagenetică timpurie și concentrații de cochilii, fosile acumulate, resedimentate si reelaborate, aparținând unor biozone diferite, în cadrul aceluiași strat, cât și concentrații de bioclaste și litoclaste încrustate și perforate, ooide transportate și/sau parautohtone, oncoide şi macro-oncoide. Aceste niveluri condensate sunt asociate cu discontinuități de tip hardground care au experimentat procese de autigeneză prin precipitarea unor faze minerale ale carbonaților, glauconitului, fosfaților și oxi-hidroxizilor de fier. O caracteristică distinctivă o reprezintă încrustarea suprafețelor de hardground cu diferite tipuri de structuri stromatolitice bogate în oxi-hidroxizi de fier și carbonați (goethit, hematit, magnetit și calcit) a căror geneză este legată cel mai probabil, de activitatea unor complexe consorții microbiale.
Prof. univ. dr. Iuliana Lazăr este profesor universitar în cadrul Departamentului de Geologie al Facultății de Geologie și Geofizică din cadrul Universității din București. Direcțiile majore de cercetare pe care le abordează sunt Paleontologia nevertebratelor mesozoice, Paleoecologia și Taphonomia asociațiilor fosile din mediile depoziționale marine, Paleoecologia și Paleobiogeografia faunelor benthice marine în Jurasic și Cretacic, Evoluția platformelor carbonatice în Jurasic și Cretacic, Geoconservare. În ultimii ani, activitatea sa de cercetare științifică a fost orientată în principal către studii multidisciplinare (paleontologice, taphonomice, sedimentologice, microfaciesale, diagentice, geochimice, mineralogice) efectuate asupra nivelurilor condensate și discontinuităților de tip hardground din cadrul succesiunilor carbonatice jurasice și cretacice și interpretarea evoluției mediilor depoziționale în context tectonic regional și global.
