Cercetători de la Facultatea de Fizică a UB, printre cei 26 de autori ai raportului „Starea Climei – România 2026”

Raportul „Starea Climei – România 2026”, lansat de InfoClima, analizează evoluția climei în Europa și în România, efectele fenomenelor meteorologice extreme și impactul căldurii asupra sănătății. Cercetători de la Facultatea de Fizică a Universității din București au contribuit la trei dintre cele 14 capitole ale raportului, dedicate furtunilor severe din România, încălzirii accelerate a Europei și efectelor căldurii asupra sănătății.

Ajuns la a treia ediție, raportul „Starea Climei – România 2026” este realizat în parteneriat științific cu Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice. Ediția din acest an reunește contribuțiile a 26 de cercetători și experți și are 14 capitole structurate în 4 părți.

Dintre capitolele raportului, trei sunt dedicate evoluției climei Europei, furtunilor severe din România și efectelor căldurii asupra sănătății. Acestea sunt semnate de lect. univ. dr. Bogdan Antonescu, prof. univ. dr. Mihai Dima și drd. Denis Nichita, de la Facultatea de Fizică a Universității din București, și prezintă date despre schimbările climatice și implicațiile lor pentru România.

Furtuni mai rare, dar cu mai multă energie

Capitolul 3, „Furtunile severe din România în contextul schimbărilor climatice”, semnat de lect. univ. dr. Bogdan Antonescu și Dragoș Ene, analizează evoluția condițiilor favorabile furtunilor și a fenomenelor severe asociate acestora.

Numărul orelor cu condiții favorabile furtunilor a scăzut, însă energia disponibilă atunci când se formează o furtună este cu 7–9% mai mare decât în 1979. Anul 2025 a fost cel mai „liniștit” an din 1979 încoace în ceea ce privește furtunile, dar au fost înregistrate 219 episoade de grindină de mari dimensiuni, aproape de recordul din 2024. Furtunile severe au provocat 10 decese și cel puțin 37 de răniri.

„Scăderea numărului de ore favorabile furtunilor nu este o veste bună, ci o schimbare a naturii riscului: mai puține ocazii de furtună, dar fiecare cu mai multă energie”, scriu Bogdan Antonescu și Dragoș Ene.

Capitolul evidențiază și vulnerabilitatea financiară în fața fenomenelor extreme: mai puțin de 3% din pierderile produse de acestea în perioada 1980–2024 au fost asigurate în România, față de aproape 20%, media europeană.

Europa se încălzește accelerat, cu implicații pentru România

Capitolul 4, „Europa se încălzește accelerat. Implicații pentru România”, semnat de prof. univ. dr. Mihai Dima și drd. Denis Nichita, analizează ritmul încălzirii continentului și implicațiile pentru România.

Din anii 1990, temperaturile în Europa cresc cu aproximativ 0,56°C pe deceniu, de peste două ori mai repede decât media globală. Ghețarii alpini, care alimentează și Dunărea, au pierdut 55% din volum din 1900. În acest context, autorii consideră resursele de apă drept cea mai vulnerabilă componentă a României.

Capitolul formulează și patru întrebări deschise pentru adaptarea la schimbările climatice, printre care se numără efectul slăbirii circulației din Atlanticul de Nord asupra secetei și a valurilor de căldură.

Datele prezentate în raport arată amploarea fenomenelor observate recent în România: seceta afecta 90,8% din teritoriul țării în ianuarie 2025, iar în iulie 2026, 96% dintre sectoarele analizate ale Dunării aveau debite sub normal.

Căldura și efectele asupra sănătății: mii de decese asociate temperaturilor ridicate

Capitolul 5, „Căldura și sănătatea în România”, semnat de mai mulți autori, printre care și lect. univ. dr. Bogdan Antonescu, analizează efectele căldurii asupra sănătății populației și diferențele dintre regiunile țării.

În perioada iunie–septembrie 2025, căldura a fost asociată cu aproximativ 2.879 de decese, de peste două ori mai multe decât numărul victimelor accidentelor rutiere dintr-un an întreg. Două treimi dintre decese au fost înregistrate în rândul persoanelor de peste 75 de ani, care reprezintă 8% din populație. Riscul acestora a fost de 21 de ori mai mare decât al restului populației.

Diferențele dintre județe sunt semnificative. În Teleorman au fost estimate 490 de decese asociate căldurii la un milion de locuitori, în timp ce în Bistrița-Năsăud au fost estimate 18 decese la un milion de locuitori.

Raportul evidențiază și impactul insulei de căldură urbane, care pune în pericol 12 milioane de români. În București au fost estimate 425 de decese atribuite căldurii, echivalentul a 248 la un milion de locuitori, față de 110 la un milion în Ilfov, deși cele două zone au practic aceeași climă.

De la date climatice la decizii

Cele trei capitole la care au contribuit cercetătorii de la Facultatea de Fizică a Universității din București arată cum schimbările climatice se reflectă în evoluția fenomenelor meteorologice severe, în resursele de apă și în sănătatea populației.

Raportul Starea Climei – România 2026 abordează, în ansamblu, atât schimbările observate, cât și costurile acestora și măsurile necesare pentru adaptare. Printre datele prezentate se numără și cele privind utilizarea resurselor disponibile pentru prevenirea efectelor schimbărilor climatice: din cele 9,2 miliarde de euro disponibile până în 2027 pentru adaptare, doar 4,8% se regăsesc în proiecte aflate efectiv în implementare.

Raportul subliniază astfel importanța utilizării datelor și a cercetării științifice în înțelegerea riscurilor climatice și în fundamentarea deciziilor publice.

Raportul integral „Starea Climei – România 2026” este disponibil pe site-ul oficial al raportului.

Mai multe informații despre capitolele realizate de cercetătorii Facultății de Fizică pot fi consultate aici:

• Capitolul 3 – Furtunile severe din România în contextul schimbărilor climatice
• Capitolul 4 – Europa se încălzește accelerat. Implicații pentru România
• Capitolul 5 – Căldura și sănătatea în România