Colocviul internațional „Trăind cu râurile”, organizat cu sprijinul Universității din Bucureşti

În perioada 20-22 mai 2022, a avut loc colocviul internațional „Trăind cu râurile” , organizat de un grup de tineri cercetători, membri ai Romanian Young Academy (RIA), cu sprijinul Universității din Bucureşti.

Colocviul a reunit participanţi din patru centre universitare: Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „A. I. Cuza” şi Universitatea „Ştefan Cel Mare” din Suceava, precum şi cercetători din diferite institute din ţară şi străinătate (Institutul Terre et Environnement din Strasbourg, Sfântu Gheorghe Marine and Fluvial Research Station, Institutul de Geografie al Academiei Române (Bucureşti şi Filiala Cluj-Napoca), Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române (Cluj-Napoca), Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” (Iași) și Muzeul Universității „Al. I. Cuza” (Iași).

Alături de aceştia, au susținut lucrări și reprezentanţi ai unor organizaţii de mediu și companii de stat sau private din domeniul arhitecturii peisagistice: Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23”, ECOU Studio şi METAPOLIS.

Scopul acestui colocviu a fost acela de a aduce la o masă comună de discuţii actori (cercetători din domeniul extins al ştiinţelor pământului, arhitecţi, istorici, critici de artă) în jurul problemei suscitate de râurile din România, din perspective multiple: evoluţia lor la scară geologică şi istorică, importanţa lor pentru societate şi pentru comunităţile locale, valoarea lor intrinsecă pentru funcţiile ecologice şi de recreere, gestiunea şi restaurarea albiilor de râu şi valenţele economice.

Premisa ce a stat la baza acestui colocviu a fost omul în relaţie cu râurile, acesta fiind văzut ca principal utilizator al resurselor hidrologice (nevoile de consum al apei pentru diversele folosinţe), hidro-electricitatea, exploatarea agregatelor fluviale ca materiale de construcție, pescuit, navigaţie, dar şi poluare) şi totodată transformator al mediului riveran.

Din punct de vedere ştiinţific, s-a considerat că principala provocare din prezent este să se dezvolte noi cadre teoretice și practice, care să permită o abordare integrată a relațiilor om-râu / om-peisaj / om-natură.

Elemente esențiale în acest proces sunt înțelegerea și punerea în acord a modurilor în care societatea, pe de o parte, și actorii cheie din domeniul managementului fluvial, pe de altă parte, se raportează la cursurile de apă.

Ancorând discuția în acest cadru general, colocviul „Trăind cu râurile” a răspuns următoarelor obiective, adresate de cele 17 prezentări interdisciplinare: să ofere o radiografie a ceea ce se știe despre starea râurilor din România; să atragă atenția asupra nevoii de îmbunătățire a modului de evaluare a stării râurilor în România; să aducă în discuție modul în care comunitățile locale pot să se implice în gestionarea cât mai coerentă a cursurilor de apă pe lângă care trăiesc; să discute modul în care comunitatea științifică poate veni spre publicul larg cu informații care să ajute la o mai bună înțelegere a întregii tematici și să analizeze modul în care tematica râurilor se reflectă în opera artiștilor/scriitorilor contemporani

Însemnătatea acestei reuniuni e cu atât mai importantă cu cât avem în vedere că s-a desfășurat de Ziua Internaţională a Migraţiei Peştilor, celebrată pe 21 mai, o mișcare globală orientată spre deschiderea dialogului şi marcarea acțiunilor pe care le putem întreprinde pentru conservarea râurilor şi a speciilor migratoare de pești.