Conferința „Libertatea noastră” la Universitatea din București – proiecție de film și un dialog deschis despre memorie, adevăr și curaj cu Ana Blandiana, Radu Vancu, Victor Rebengiuc, Ana Ularu și Marian Preda

Universitatea din București, a organizat vineri, 21 martie 2025, în parteneriat cu agenția PiArt Vision și Astra Film Festival, evenimentul „Libertatea noastră”, care a debutat cu o proiecție a filmului documentar „Între tăcere și păcat” de Diana Nicolae și a continuat cu o discuție despre libertate, demnitate și adevăr cu poeta Ana Blandiana, actorii Victor Rebengiuc și Ana Ularu și sociologul Marian Preda, rectorul Universității din București.

Discuția, moderată de Radu Vancu, poet, prozator și traducător, a pornit de la ideea că, indiferent de domeniul din care provin – literatură, teatru, sociologie –, toți invitații împărtășesc un numitor comun, puterea cuvintelor de a construi și de a apăra adevărul.

Evenimentul s-a desfășurat în Amfiteatrul „Ioan Mihăilescu” al Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București (Șoseaua Panduri nr. 90-92, sector 5, București).

Evenimentul a debutat cu proiecția filmului documentar „Între tăcere și păcat”, realizat de Diana Nicolae. Filmul prezintă viața încercată și cariera tumultuoasă a poetei Ana Blandiana, interzisă de dictatura comunistă. Considerat o adevărată istorie reflectată prin poezie, filmul explorează puterea cuvântului ca bastion al sufletului colectiv al unei națiuni în fața opresiunii și arată modul în care poezia a reprezentat pentru mulți un ultim refugiu al libertății. Ana Blandiana, poeta-simbol a luptei pentru democrație și libertate, a fost recompensată recent cu unul dintre cele mai importante premii europene pentru poezie, Premiul „Princesa de Asturias de las Letras 2024”, în cadrul unei ceremonii fastuoase prezidate de Familia Regală a Spaniei.

Poeta Ana Blandiana, care a mărturisit că este pentru prima dată când a văzut acest film într-o sală din România, a vorbit despre scopul în care a fost făcut acest documentar, care „nu este făcut doar pentru România, ci pentru a fi înțeleasă România”, dar și că și-a dat seama că studenții din sală sunt cam în aceeași situația cu publicul străin: și ei trebuie să înțeleagă ce a fost, pentru că „societatea comunistă era o societate închisă, aproape secretă; represiunea și crimele erau cunoscute doar de către victime”.

În România comunistă, una dintre cele mai brutale dictaturi ale lumii de atunci, poezia a reprezentat ultimul refugiu al libertății, iar poeții care îndrăzneau să spună adevărul erau considerați dușmani ai regimului comunist. Ana Blandiana, unul dintre cei mai importanți poeți din Europa, este un simbol al luptei pentru democrație și libertatea de exprimare.

„Libertatea înseamnă libertatea gândirii, dar pentru ca această libertate să existe, trebuie să existe gândirea”, a punctat Ana Blandiana.

Din public, Universitatea din București a fost reprezentată de conf. univ. dr. Constantin Vică, prorector UB pentru Internaționalizare și Relații Publice și cadru didactic la Facultatea de Filosofie a UB, conf. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector Proiecte de Dezvoltare și Învățare Continuă și cadru didactic la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a UB, și conf. univ. dr. Carmen Chifiriuc, prorector Cercetare și cadru didactic la Facultatea de Biologie a UB.

Reamintind rolul simbolic pe care l-au avut scriitorii la Revoluție și în mișcările democratice care au urmat, scriitorul Radu Vancu a subliniat că ideile totalitare s-au prăbușit, printre altele, și datorită cuvintelor și că „nu degeaba dictatorii se tem de cuvinte, nu degeaba își folosesc sistemele represive cu toată forța împotriva celor care spun adevăruri incomode”.

De altfel, și actorii Victor Rebengiuc și Ana Ularu au adus în discuție rolul artei în apărarea adevărului și modul în care teatrul și cinematografia pot deveni forme de rezistență. Victor Rebengiuc a vorbit despre refuzul său de a deveni membru de partid în perioada comunistă, despre cenzura care afecta producțiile teatrale și despre dificultatea de a transmite adevăruri într-un sistem care reprima orice formă de gândire critică. Totodată, actorul Victor Rebengiuc a împărtășit experiențele sale din perioada comunistă, explicând modul în care teatrul a fost adesea un mijloc subtil de a transmite mesaje într-o perioadă în care aceștia erau reduși la tăcere. Actorul a subliniat că, deși talentul nu îți era luat dacă refuzai să te alături partidului, ți se închideau multe oportunități. Unele piese erau jucate doar de câteva ori înainte de a fi retrase, iar cenzura intervenea frecvent prin eliminarea unor replici sau chiar a unor personaje. „Nu putea să intre pe scenă orice spectacol, decât dacă era, în prealabil, vizionat de o comisie de specialitate, adică de membri de partid, oameni cu funcții de partid, care veneau și spuneau e bine sau nu-i bine”, a mărturisit actorul.

În cadrul dialogului, prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, a adus în discuție nevoia de a consolida memoria colectivă prin inițiative educaționale și culturale, menționând că Universitatea din București își dorește să creeze un spațiu dedicat recuperării adevărului istoric: „Universitatea din București este locul în care adevărul și libertatea au fost mereu acasă. Balconul Universității este și va rămâne în continuare deschis, iar după finalizarea renovării va deveni un muzeu al contribuției profesorilor și studenților la mișcările antitotalitare. Generațiile viitoare vor putea vedea realitatea fenomenului din Piața Universității”.

În plus, sociologul Marian Preda a atras atenția asupra noilor forme de manipulare și asupra riscului rescrierii istoriei prin dezinformare, menționând că educația și gândirea critică rămân singurele instrumente prin care oamenii pot combate această formă de control.

Nu în ultimul rând, parafrazându-l pe Edmund Burke, prof. univ. dr. Marian Preda a arătat că este important, pentru ca răul să nu triumfe, ca scriitorii semnificativi să scrie semnificativ, ca actorii să transmită emoțional semnificativ și ca profesorii și studenții să discute și în universități să se predea lucruri care „să schimbe destine în sens bun și să formeze caractere puternice”.

Ana Ularu a vorbit despre responsabilitatea noii generații de a proteja valorile democratice și de a combate dezinformarea. Actrița a vorbit despre curaj ca formă de acțiune conștientă, subliniind faptul că a avea curaj nu înseamnă absența fricii, ci capacitatea de a acționa împotriva acesteia. „Frica există, dar curajul înseamnă să mergi mai departe, în ciuda ei. Avem acum libertatea de a spune orice, dar trebuie să ne asigurăm că spunem adevărul”, a spus Ana Ularu.

Evenimentul „Libertatea noastră” a reprezentat un prilej de reflecție asupra unor teme fundamentale pentru societatea contemporană. Invitații au analizat raportul dintre memorie și adevăr, mecanismele prin care libertatea poate fi apărată sau pierdută, rolul artei ca formă de rezistență și responsabilitatea generațiilor tinere de a proteja democrația.

De la cenzura din regimul comunist și curajul de a spune adevărul, până la pericolele dezinformării din prezent și importanța educației pentru dezvoltarea spiritului critic, discuțiile au conturat un o privire de ansamblu a luptei continue pentru libertate și integritate. Așa cum cuvintele au construit adevăruri și au dărâmat regimuri, ele rămân astăzi cea mai puternică formă de rezistență împotriva uitării și manipulării.

Discuția despre educație, libertate, demnitate și adevăr a fost transmisă live pe paginile de Facebook ale organizatorilor, iar înregistrarea poate fi urmărită aici. Filmul „Între tăcere și păcat” a putut fi urmărit la ediția din 2024 festivalului Astra Film, precum și în capitala Moldovei, la Astra Film Chișinău. Următoarea proiecție va avea loc la Sibiu, marți, 25 martie 2025, de ziua Anei Blandiana, și la TVR vineri, 28 martie 2025, de la ora 22:00.