La începutul lunii iulie, Universitatea din București a reluat seria conferințelor „Știința pe înțelesul tuturor” în format online. Prima invitată a Conferințelor UB în acest format este prof. Laura Grünberg, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, care ne-a vorbit despre gen și gen-fobie.
Adresată publicului larg și pasionaților de științe, conferința „GEN-FOBIA. Ghid de împrietenire cu genul” ne invită să aflăm mai multe atât despre gen și studiile de gen, cât și despre teama de a aborda aceste subiecte.
Conferința pornește de la premisa că a vorbi despre gen este ca și cum ai ruga un pește să vorbească despre apă (J. Lorber). De aceea, spune prof. Laura Grünberg, este și grea împrietenirea științifică cu ceva ce pare atât de firesc și natural: o lume în roz și bleu, două sexe și două genuri corespunzătoare, profesii feminine și masculine, ierarhii orizontale și verticale. Realitatea a fost și este mult mai complexă. În locul unui determinism biologic vorbim astăzi de potențialități biologice dincolo de care, normele, valorile, constrângerile sociale, politice, culturale (de gen) sunt esențiale pentru ceea ce suntem și devenim noi ca oameni cu identitățile noastre multiple.
Studiile de gen au reușit în ultimele două decenii să aducă argumente solide, interdisciplinare, legate de importanța tratării genului ca o categorie fundamentală de analiză a vieții sociale (cel puțin la fel de importantă precum rasa sau clasa). O înțelegere actualizată a conceptului de gen înseamnă printre altele: contextualizarea istorică a modelelor de gen; înțelegerea dinamicii temporale și spațiale a rolurilor și relațiilor dintre femei și bărbați dar și între femei și între bărbați văzuți în multidimensionalitatea lor (adică ca persoane cu sex, gen dar și rasă, etnie, clasă, etc.); acceptarea fluidității genului; analiza critică a stereotipurilor, prejudecăților și discriminărilor de gen prezente în familie, educație, media, politică, piața muncii.
Împrietenirea cu genul vine la pachet cu împrietenirea cu „de ce”: De ce în decursul istoriei omenirii diferențele de culoare a pielii sau de sex s-au transformat în inegalități sociale, culturale, economice, politice între diverse grupuri? De ce iubim natura în diversitatea ei dar ne temem de diversitatea sexuală și de gen a oamenilor? De ce trăiesc mai mult femeile decât bărbații? De ce nu sunt mai mulți bărbați asistenți medicali? De ce se feminizează învățământul superior? De ce, în ciuda progreselor remarcabile, nici o țară din lume nu a ajuns la o egalitate deplină de gen, adică la un autentic parteneriat privat și public între femei și bărbați benefic societății în general?
Așa cum arată Laura Grünberg, fructificând potențialul explicativ și teoretic al genului putem emite păreri informate, critice, despre o serie de subiecte contemporane fierbinți precum: egalitatea de șanse, politicile afirmative, (cote de reprezentativitate pentru minoritari), politici pro sau contra avort, educație sexuală în școli, drepturile minorităților sexuale, pattern-urile și rețele de migrație sau de utilizare a noilor rețele sociale. Nu în ultimul rând, putem înțelege cu adevărat miza culturală și socială majoră a răspunsului primit la întrebarea: „Ce este? Fată sau băiat?”
Conferința integrală poate fi accesată aici.
Laura Grünberg este prof. univ. dr. la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București. Este unul dintre inițiatorii studiilor de gen în România, având cercetări sociologice importante legate de dimensiunea de gen a educației, societății civile, spațiului urban, corpului sau vieții cotidiene. A coordonat cel mai recent Barometru de gen. România 2018 https://centrulfilia.ro/barometru-de-gen-romania-2018/. Este coordonatoarea revistei academice AnaLize- Journal for Gender and Feminist Studies (www.analize-journal.ro). Nu în ultimul rând, este o cunoscută autoare de literatură pentru copii.
Conferințele UB – Știința pe înțelesul tuturor sunt organizate de Grupul de Comunicare a Științei din cadrul Universității din București în colaborare cu Direcția Comunicare, Relații Publice și Marketing a Universității din București.