Prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, ne invită, într-un nou episod al seriei Doza UB de Știință, la o discuție despre testele PISA și educația românească, aflată între fascinația excelenței și o lipsă acută de echitate.
Ce sunt testele PISA și de ce sunt ele relevante? Ce ne arată rezultatele obținute de elevii români la testele PISA despre sistemul nostru de educație? Ce sunt testele PIAAC și de ce ar trebui România să participe la ele? Care sunt principalele probleme ale educației românești? Care ar fi soluțiile și cât ar dura să fie implementate? Cu răspunsuri la aceste întrebări și la multe altele vine profesorul Dragoș Iliescu, specialist în științele educației, în prezenta ediție a seriei Doza UB de Știință.
Episodul cu numărul 18 al seriei Dozei UB de Știință poate fi accesat cu doar un click mai jos.
Ediția din 2023 a testelor PISA (Programme for International Student Assessment) a arătat, din nou, că aproape jumătate dintre elevii români sunt analfabeți funcțional, ceea ce plasează România pe penultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește performanța elevilor de 15 ani la matematică, științe și citire.
Astfel, deși, explică profesorul Dragoș Iliescu, comparația între țări nu reprezintă principalul scop al testelor PISA, clasamentul ne obligă să conștientizăm că politicile educaționale din România nu produc efectele scontate și să vedem exact ce nu funcționează, privind atât în interior, la realitățile educației românești, cât și în exterior, către acele state care au reușit să identifice soluții eficiente și viabile în educație.
Deci, ce se află în spatele rezultatelor României la testele PISA? Avem prea puțini elevi care sunt foarte-foarte buni? Sau prea mulți elevi care sunt foarte-foarte slabi? Testele PISA arată că avem atât mai puțini elevi foarte buni, cât și mai mulți elevi foarte slabi față de majoritatea statelor din UE.
Totuși, diferența dintre numărul elevilor foarte buni din România și numărul elevilor foarte buni din alte țări nu este una semnificativă și nu reprezintă elementul care ar trebui să ne îngrijoreze.
Dimpotrivă, spune Dragoș Iliescu, problema României o reprezintă procentul extrem de mare al elevilor foarte slabi, adică al celor fără șanse, care, în final, se vor transforma în adulți fără oportunități. Și, astfel, problema cea mai importantă a educației românești este strâns legată de lipsa echității din societatea românească. Copiii care provin din familii cu statut socio-economic scăzut, din medii defavorizate, cu precădere din zona rurală, nu au acces real la educație și sunt lipsiți de șanse, probabilitatea ca un astfel de copil să ajungă în zona de excelență rămânând de sub 1 ‰. Iar lipsa de acces la educație echivalează pentru fiecare dintre ei cu o condamnare la sărăcie și la o viață fără oportunități.
Și, consideră specialistul Dragoș Iliescu, fix aceasta e lecția testelor PISA: falimentul sistemului românesc de educație nu are legătură cu procentul redus de excelență, ci cu lipsa de șansă a majorității copiilor din România. Iar această situație, dincolo de implicațiile de natură individuală, comportă și efecte de natură societală, prefigurând un sistem economic precar și lipsit de resursă umană calificată.
În acest sens, ținând cont de faptul că buna pregătire și calitatea resursei umane se răsfrâng asupra economiei și creșterii economice, participarea României la testele PISA ar trebui completată de participarea la testele PIAAC (Programme for the International Assessment of Adult Competencies). Acestea evaluează competențele existente în piața muncii în zone reprezentative de adulți aflați între 18 și 65 de ani și permit identificarea nivelurilor de competențe pentru diverse generații și categorii de vârste.
Ca atare, dacă rezultatele la testele PISA pot fi considerate un soi de avertisment timpuriu care ar permite să repararea lucrurilor în cei patru ani de liceu care urmează, testele PIAAC arată care este situația deja existentă în piața muncii la un moment dat. Altfel spus, participarea la testele PIAAC ar permite, printre altele, identificarea acelor zone ocupaționale în care resursa umană a devenit sau tinde să devină mai redusă, evidențiind domeniile către care anumite politici publice educaționale ar trebui să se concentreze.
Despre starea actuală a sistemului românesc de educație, despre relevanța testelor PISA, despre felul în care participarea la testele PIAAC ar putea contribui la creștere economică și la creionarea unor politici publice educaționale potrivite, precum și despre soluțiile pe care România ar trebui să le îmbrățișeze pentru a obține rezultate concrete și de durată în educație, ne vorbește Dragoș Iliescu în episodul cu numărul 18 al Dozei UB de Știință.
Dragoș Iliescu este profesor universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și director al Școlii Doctorale în Psihologie a UB. Totodată, este profesor extraordinar în cadrul Universității din Stellenbosch. Este specialist în psihologie organizațională, precum și în testare și evaluare psihologică și educațională.
A condus și a participat în proiecte importante de testare și evaluare psihologică și educațională, în contexte comerciale sau guvernamentale, în Europa, Asia, Africa și America de Sud. Printre altele, face parte din grupul de lucru al OECD care calibrează testele PISA și a condus Comisia Internațională de Testare, un organism care setează cadrul în ceea ce privește evaluarea psihologică și organizațională.
Este co-fondator al grupului Psyence, din care face parte și platforma de teste digitale standardizate Brio, prin intermediul căreia elevii români din clasele I-XII își pot evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii și își pot îmbunătăți performanța la examene. A publicat de curând, la editura Humanitas, volumul Testarea standardizată în educație, menit să explice pe înțelesul publicului larg procesele din spatele testării standardizate.
Este editor asociat al European Journal of Psychological Assessment și autor a peste 100 de articole științifice, capitole de carte și cărți. De curând, a publicat în prestigioasa revistă Nature, două articole în domeniile sale de interes. Intitulat “Proliferation of measures contributes to advancing psychological science”, unul dinte articole aduce în discuție proliferarea și variabilitatea măsurătorilor psihologice și rolul lor în dezvoltarea teoriei, transparență, replicabilitate și validitate, în timp ce celălalt, intitulat “Adopt universal standards for study adaptation to boost health, education and social-science research”, propune măsuri concrete pentru avansarea progresului în cercetarea din domeniul științelor sociale, a sănătății și educației.
Mai multe detalii despre Dragoș Iliescu sunt disponibile aici și aici.
Doza UB de Știință propune o manieră concentrată și dinamică de a comunica informații științifice într-un format atrăgător, viu și expresiv, stabilind o platformă de dialog cu publicul larg interesat de știință.
Inițiată în cadrul Programului de comunicarea științei, lansat de Universitatea din București în cursul anului 2018, Doza UB de Știință se adresează publicului larg și încurajează conexiunea dintre mediul academic și cel neacademic, pe baza unor subiecte actuale și de interes.
Invitații acestei serii, menită să reprezinte o modalitate sintetică și captivantă de comunicare a diverselor domenii ale științei, sunt în principal profesori și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.
Materialele din cadrul Dozei UB de Știință includ prezentări scurte și dinamice ale unor subiecte cu relevanță pentru societatea contemporană: poluare, schimbări climatice, educație, digitalizare, contribuții semnificative în cercetare și altele. Astfel, pe lângă dimensiunea fundamentală de comunicare a unor informații validate științific, Doza propune și o importantă componentă de responsabilitate socială, reconfirmând rolul și misiunea Universității din București în cadrul societății și contribuind la conștientizarea unor probleme acute ale lumii actuale și la popularizarea unor posibile soluții pentru aceste probleme.