Dezbaterea „Valoarea parcurilor și grădinilor istorice pentru comunități”, eveniment găzduit și co-organizat de Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” cu prilejul unei noi ediții a „Rendez-vous aux Jardins”

Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” a Universității din București a găzduit și co-organizat, pe 5 iunie 2026, dezbaterea „Valoarea parcurilor și grădinilor istorice pentru comunități”, parte integrantă a sesiunii anuale a Institutului Național al Patrimoniului. Evenimentul, care a reunit peste 50 de participanți, s-a înscris în programul celei de-a XXIII-a ediții a „Rendez-vous aux Jardins”.

Tema aleasă pentru ediția din acest an de Comisia Națională pentru Patrimoniu și Arhitectură a fost „La vue” („Cele cinci simțuri în grădină: văzul”), iar coordonarea programului la nivel național a revenit, ca în fiecare an, Institutului Național al Patrimoniului.

Parcurile istorice, între patrimoniu și nevoile comunităților de astăzi

Pornind de la întrebarea „Cum pot fi parcurile și grădinile istorice mai aproape de comunitățile contemporane?”, dezbaterea i-a avut ca invitați pe prof. univ. dr. Paulina Anastasiu, coordonatoarea Grădinii Botanice a Universității din București și cadru didactic la Facultatea de Biologie, dr. Alexandru Mexi, cercetător științific și peisagist în cadrul Institutului Național al Patrimoniului și cadru didactic la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Inocențiu Voinea, secretarul general al Federației Române de Atletism, consilier local și jurnalist, Dana Marin, fondatoarea Grupului de Inițiativă Civică Icoanei-Ioanid, și Dan Bărbulescu, director al Asociației Parcul Natural Văcărești și membru al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă. În cea de-a doua parte a discuțiilor s-a alăturat și Ruxandra Lupu, reprezentanta Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu.

Masa rotundă a fost moderată de Alexandru Mexi, specialist în patrimoniu cultural și peisagistic. Participanții au discutat despre rolul pe care parcurile și grădinile istorice îl joacă pentru diferite categorii de comunități și despre modalitățile prin care aceste spații pot răspunde nevoilor actuale ale orașelor.

Au fost evidențiate multiplele funcții ale acestor locuri: infrastructură pentru activități sportive de agrement și performanță, refugii de biodiversitate urbană, spații pentru cercetare și educație, zone de socializare, recreere și plimbare.

„Deși istorice, parcurile și grădinile nu au rămas și nu trebuie să rămână blocate în timp. Ele pot și trebuie să fie integrate în viața comunităților actuale, cu sensibilitate și responsabilitate față de acele componente construite și naturale în care rezidă valori culturale și, după caz, naturale”, a fost una dintre ideile centrale ale dezbaterii.

Grădina Botanică, un laborator viu pentru educație, cercetare și recreație

În deschiderea evenimentului, prof. univ. dr. Paulina Anastasiu a subliniat faptul că, în 2026, Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” a Universității din București se adresează unui public divers, îndeplinind simultan funcții educative, științifice, culturale și recreative.

Pentru studenți și cercetători, grădina reprezintă un veritabil „laborator viu”, în timp ce pentru bucureșteni și pentru vizitatorii Capitalei este un spațiu accesibil de relaxare, socializare și apropiere de natură. De asemenea, grădina răspunde nevoilor familiilor cu copii, ale celor care practică activități sportive în aer liber și ale tuturor celor interesați de patrimoniul natural și cultural al orașului.

Coordonatoarea instituției a amintit și diversitatea evenimentelor găzduite în ultimii ani, de la Crosul Universității din București și două ediții ale festivalului festivALL UB până la cea mai amplă expoziție de lumini organizată în România.

Totodată, Paulina Anastasiu a evidențiat complementaritatea spațiilor din interiorul grădinii. Grădina Istorică oferă oportunități de învățare și dialog pentru comunitățile interesate de regenerare urbană și reconectarea cu natura, în timp ce Sectorul Taxonomic reprezintă un habitat valoros (natural) pentru biodiversitatea urbană, adăpostind în mijlocul unei metropole numeroase specii de plante și animale, de la veverițe, arici și lilieci până la vulpi și o mare varietate de păsări.

Exemple internaționale și modele de bună practică

Continuând tema relației dintre spațiile verzi și comunitate, Inocențiu Voinea a prezentat o serie de exemple internaționale care demonstrează modul în care marile parcuri urbane ale lumii reușesc să integreze activitatea fizică, educația și cultura în experiența vizitatorilor. Printre acestea s-au numărat Memorialul Prințesei Diana din Hyde Park (Londra), Parcul Yoyogi din Tokyo, Parc Olympique din Ouchy (Lausanne) și Parcul Városliget (City Park) din Budapesta.

În acest context, invitatul a pledat pentru valorificarea mai amplă a parcurilor bucureștene prin dezvoltarea unor facilități și programe care să încurajeze mișcarea și participarea publicului. Au fost menționate traseele pentru alergare, terenurile pentru activități sportive, instalațiile de artă ambientală, instrumentele muzicale amplasate în aer liber și elementele de interpretare a patrimoniului care îmbină dimensiunea istorică a locului cu experiențe recreative și educative.

Potrivit acestuia, o asemenea abordare poate transforma parcurile în spații vii și relevante pentru generațiile actuale. În același timp, Inocențiu Voinea a atras atenția asupra unei probleme mai vechi a Capitalei, afirmând că Bucureștiul este „singura capitală europeană care nu are un stadion de atletism”.

Biodiversitate urbană și implicare civică

La rândul său, Dan Bărbulescu a vorbit despre contribuția spațiilor verzi la creșterea rezilienței urbane și la consolidarea relației dintre comunități și natură. Exemplul Parcului Natural Văcărești arată că protejarea biodiversității poate merge mână în mână cu educația, recreerea și implicarea cetățenilor.

Invitatul a remarcat că „începem să tratăm parcurile ca pe ceva mai mult decât simple spații verzi”, subliniind și necesitatea unei signalistici adecvate în fiecare parc, atât pentru orientarea publicului, cât și pentru protejarea speciilor care trăiesc în aceste ecosisteme urbane.

În cea de-a doua parte a dezbaterii, reprezentantele grupurilor de inițiativă civică Dana Marin și Ruxandra Lupu au evidențiat importanța participării cetățenilor la protejarea și revitalizarea parcurilor istorice. Cele două invitate au prezentat exemple de mobilizare comunitară în jurul unor spații emblematice ale Bucureștiului și au subliniat că succesul proiectelor de conservare depinde de colaborarea dintre administrație, specialiști și societatea civilă.

Discuțiile au arătat că parcurile și grădinile istorice nu sunt doar mărturii ale trecutului, ci și resurse esențiale pentru calitatea vieții urbane. Acestea pot răspunde unor nevoi contemporane diverse, de la recreere și educație până la activități comunitare și inițiative de grădinărit.

Totodată, Dana Marin și Ruxandra Lupu au adus în atenție necesitatea integrării armonioase, estetice, a locurilor de joacă în peisajul parcurilor și grădinilor istorice, precum și oportunitatea elaborării unui ghid de bune practici dedicat spațiilor verzi cu valoare patrimonială.

La finalul întâlnirii, participanții au ajuns la o concluzie comună: viitorul parcurilor și grădinilor istorice depinde de capacitatea comunităților de a le redescoperi, de a le utiliza și de a le integra în viața de zi cu zi, fără a pierde din vedere valorile culturale, istorice și naturale care le conferă identitate și unicitate.

 Parte integrantă a seriei de evenimente dedicate celei de-a XXIII-a ediții a „𝐑𝐞𝐧𝐝𝐞𝐳-𝐯𝐨𝐮𝐬 𝐚𝐮𝐱 𝐉𝐚𝐫𝐝𝐢𝐧𝐬”, dezbaterea „Valoarea parcurilor și grădinilor istorice pentru comunități” a fost urmată de un tur ghidat în Grădina Botanică și în Sera de Expoziție.

Organizat la nivel european de Ministerul Culturii din Franța, „Rendez-vous aux Jardins” reunește, în 2026, grădini și parcuri din Franța și din alte peste 20 de țări europene, printre care se numără și România. Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” a Universității din București este inclusă în program încă din 2018, anul în care inițiativa lansată în Franța, în 2003, a căpătat o dimensiune europeană. De atunci, grădina se alătură constant proiectului dedicat promovării și valorificării patrimoniului peisager, cultural și natural. Mai multe detalii despre participarea Grădinii Botanice la edițiile anterioare ale „Rendez-vous aux Jardins” pot fi consultate aici.