Enclavele etnice și demografice dezvoltate de români în Spania, analizate în proiectul ORBITS, realizat de Universitatea Autonomă din Barcelona în parteneriat cu Universitatea din București

Enclavele etnice și demografice dezvoltate de români în Spania, analizate în proiectul ORBITS, realizat de Universitatea Autonomă din Barcelona în parteneriat cu Universitatea din București


În prezent, peste 20 de milioane de cetățeni europeni locuiesc în afara țării lor de origine. Printre aceștia se numără și comunitățile de români, diaspora românească reprezentând una dintre cele mai importante comunități de străini aflate în afara granițelor țării de origine.
Spania este una dintre principalele țări de destinație ale românilor, dar răspândirea geografică a acestora nu este una uniformă, ea fiind concentrată în anumite zone. Acestea sunt „enclavele demografice”, adică grupuri de persoane care au aceeași țară de origine și care s-au concentrat într-o anumită zonă geografică din țara de destinație.
De exemplu, majoritatea românilor din orașul spaniol Castellón de la Plana provin din Dâmbovița, iar înainte de criza economică aproape 40% din populația orașului era reprezentată de români. Deși acum procentul lor s-a redus în jurul valorii de 10%, aceasta rămâne o enclavă cu o populație de români semnificativă.
Cum s-a produs acest fenomen? Cum s-au format aceste enclave? De ce au ales românii să se concentreze în aceste spații geografice? Cum se formează rețelele și coridoarele transnaționale? Care este impactul socio-economic al acestor enclave etnice și demografice? sunt câteva întrebări care au condus la conturarea Proiectul internațional ORBITS – Rolul Câmpurilor Sociale Transnaționale în Emergența, Menținerea și Descompunerea Enclavelor Etnice și Demografice.
Coordonat de Miranda J. Lubbers şi José Luis Molina, Proiectul ORBITS este implementat de Grupul de Cercetare egolab-GRAFO, din cadrul Departamentului de Antropologie Culturală și Socială, Universitatea Autonomă din Barcelona (UAB), în colaborare cu cercetători din alte universități din Spania, România, Germania, Elveția și SUA. Proiectul este finanţat de Ministerul Economiei, Industriei şi Competitivităţii – Guvernul Spaniei. MINECO-FEDER (CSO2015-68687-P, 2016-2020).
Echipa de cercetare din România este coordonată de conf.univ.dr. Marian-Gabriel Hâncean de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și este formată din membri ai Grupului de Cercetare a Grafurilor și a Rețelelor Sociale – GraphNets, din cadrul Institutului de Cercetări al Universității din București.
Pentru a înțelege mai bine ce presupune Proiectul ORBITS, domnul conf.univ.dr. Marian-Gabriel Hâncean, coordonatorul echipei de cercetare din România, și drd. Angelina Kussy, specialist în antropologie economică și membru în echipa de cercetare a proiectului din Spania, au avut amabilitatea să ne ofere mai multe informații despre activitățile desfășurate în cadrul proiectului și rezultatele obținute în urma analizelor întreprinse.
Ce își propune proiectul să realizeze?
Proiectul internațional ORBITS  are ca obiective înțelegerea apariției și evoluției acestor enclave prin analiza dinamicii lor interne și a rețelelor transnaționale, create de relațiile sociale pe care aceste comunități le au cu rudele și cunoștințele din țara de origine, rolul instituțiilor dintre cele două țări, cum ar fi consulate sau biserici, dar și organizațiile create în interiorul acestor enclave. Altfel spus, abordează enclavele etnice și demografice dintr-o perspectivă complexă care se bazează pe „analiza câmpului transnațional”.
Practic, așa cum ne dezvăluie conf. univ. dr. Marian-Gabriel Hâncean, „proiectul încearcă, prin intermediul analizei rețelelor sociale, să cartografieze literalmente legăturile sociale pe care le au românii plecați în Spania cu românii care au rămas în țară. În vederea acestui lucru, metodologia propusă este una extrem de complexă, investigând cum se dezvoltă relațiile sociale, ce se tranzacționează, tipurile de interacțiuni care au loc între românii de acasă și cei din străinătate, canalele de comunicare utilizate etc.”
De asemenea, cercetătorii încearcă să înțeleagă cum se produce migrația, de ce distribuța românilor este neuniformă și de ce aceștia sunt cantonați în anumite zone. Astfel, în urma analizei procesului de migrație se conturează coridoare foarte bine delimitate pe care românii le folosesc atunci când decid să plece din țara de origine spre aceste comunități. Potrivit conf. univ. dr. Marian-Gabriel Hâncean, „acestea sunt niște constructe bine instituționalizate care oferă soluții rapide cu costuri reduse. Dacă în prima parte a migrației procesul era unul aventuros, acum, după dezvoltarea comunității, ai acces la toate serviciile pentru a ajunge acolo (servicii de transport), ai un mediu care îți oferă posibilitatea să trăiești acolo, institutional completeness (e.g. reprezentață diplomatică a României, biserică, grădiniță, reprezentanți ai românilor în primăria orașului etc.) și de asemenea ai posibilitatea să menții legătura cu cei din țara de origine (servicii de telefonie mobilă cu costuri reduse, internet, aplicații mobile).”
În cadrul studiului sunt analizate două enclave demografice, poziţionate în două spaţii geografice semnificativ diferite din Spania, Castellón de la Plana şi Roquetas de Mar. Enclava de români din Castellón de la Plana a apărut, parţial, ca răspuns la cererea de muncitori din industria ceramică şi din cea a construcţiilor, în timp ce enclava de români din Roquetas de Mar, ca răspuns la cererea de forţă de muncă din agricultura intensivă. Pentru a creşte gradul de înţelegere a rolului conexiunilor transnaţionale, cercetătorii pun mare accent și pe regiunile de origine ale românilor care trăiesc în aceste două enclave, Dâmbovița, respectiv, Bistrița-Năsăud.
Metodele de cercetare utilizate în cadrul proiectului constau în observația participativă, utilă în înțelegerea vieții de zi cu zi, a relațiilor sociale și perspectivele de viitor ale românilor din cele două enclave; ancheta sociologică, care permite culegerea de date necesare analizei traiectoriei de migrație a populației de origine română și înțelegerea conexiunilor transnaționale; interviuri de profunzime cu participanții la studiu pentru a cunoaște în detaliu anumite aspecte abordate în cadrul anchetei sociologice. Menționăm faptul că participarea persoanelor în cadrul acestui studiu este complet voluntară, interviurile se desfășoară de obicei la domiciliul acestora sau într-un loc neutru, iar identitatea subiecților este confidențială.
De ce este important să analizăm aceste aspecte?
Odată cu apariția acestor enclave, apar o multitudine de situații noi care presupun dezvoltarea unor sisteme sociale de protecție transnaționale. Acestea ar trebui să aibă rolul de a asigura desfășurarea activităților în condiții legale, dar și asigurarea serviciilor medicale și sociale pentru cei care muncesc în afara țării de origine.
Așa cum subliniază drd. Angelina Kussy de la Universitatea Autonomă din Barcelona, „în momentul în care 20 de milioane de oameni locuiesc într-o altă țară decât cea de origine, apare întrebarea: cum sunt protejați acești oameni? Având în vedere că majoritatea sistemelor sociale de protecție ale statelor sunt construite pentru asigurarea bunăstării oamenilor dintr-o anumită comunitate, cu un stil de viață relativ stabil, care nu prespune călătorii dese în afara granițelor țării, ne dorim să aflăm cum reușesc cei care au o viață transnațională să gestioneze aceste aspecte. Uneori acești se mută între granițe la câteva luni sau își schimbă de câteva ori domicilul de-a lungul vieții, lucrează într-un loc și se pensionează în altul. Cu siguranță, viața transnațională oferă o mulțime de oportunități, dar în același timp complică mult alte aspecte, mai ales pe cele care țin de protecția socială a familiei. În acest moment, cunoaștem foarte puține lucruri despre posibilitățile în materie de asistență socială pe care țara de origine și cea de destinație le oferă oamenilor care au o viață transnațională, cum funcționează sistemul și care sunt practicile informale utilizate pentru protecția individului și a familiei sale. Astfel, prin proiectul ORBITS, ne îndreptăm atenția asupra analizei sistemelor de protecție socială și a practicilor informale, acestea fiind parte a cercetărilor pe care le realizez în cadrul proiectului.
Deși, în situația actuală, când migrația este atât de progresivă, statele fac schimbări cu privire la serviciile de protecție socială prin acordurile bilaterale între țări, ele nu răspund, de fapt, necesităților oamenilor aflați în mișcare. Aceste sisteme de protecție transnaționale nu sunt foarte eficiente, existând cazuri în care oamenii trebuie să se bazeze pe rețelele lor sociale și sunt nevoiți să lucreze multe ore pe zi pentru a putea supraviețui sau pentru a obține venitul minim garantat.
Scopul proiectului ORBITS este tocmai de a furniza date etnografice reale despre protecția socială transnațională la nivel european și sper astfel ca rezultatele obținute să vină în sprijinul autorităților și să contribuie la construirea unor sisteme de protecție socială care să răspundă mai bine nevoilor oamenilor în mișcare și să le garanteze drepturile.”
Mai multe informații despre proiectul ORBITS și activitățile echipei de cercetare din România găsiți aici și aici.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.