fbpx

„Există un singur fel în care poți construi o carieră solidă: să exerciți spirit critic, să stai în contact cu știința actuală și să încerci să contribui la aceasta, publicând la nivel internațional”, interviu cu prof. univ. dr. Dragoș Iliescu

„Există un singur fel în care poți construi o carieră solidă: să exerciți spirit critic, să stai în contact cu știința actuală și să încerci să contribui la aceasta, publicând la nivel internațional”, interviu cu prof. univ. dr. Dragoș Iliescu


Premiat cu distincția „cel mai prestigios articol al anului 2018 din domeniul Științelor Sociale”, prof. univ. dr Dragoș Iliescu este, în prezent, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București.

Proeminent specialist recunoscut în psihologie aplicată, cu precădere în evaluarea psihologică și comportamentală, psihologia muncii, organizațională și psihologia consumatorului, cu o solidă activitate academică, o bogată experiență practică și cu o largă recunoaștere în comunitatea internațională de specialitate, prof. univ. dr. Dragoș Iliescu este autor și co-autor a peste 80 de lucrări publicate în jurnale și cărți de specialitate și membru al unor asociații profesionale internaționale: SIOP – Society for Industrial-Organizational PsychologyEAWOP – European Association for Work and Organizational PsychologyIAAP – International Association of Applied Psychology și ISSS – International Society for the Scientific Study of Subjectivity,  fost președinte al APIO – Asociația de Psihologie Industrială și Organizațională și al ITC – International Test Commission.

Cartea Adapting Tests in Linguistic and Cultural Situations, publicată la Cambridge University Press, explorează adaptarea culturală a testelor psihologice și educaționale, o activitate științifică ubicuă în științele sociale și comportamentale. Volumul oferă nu doar repere privind principiile acestei activități științifice, ci trasează de asemenea un ghid al felului în care practica și știința se îmbină în adaptarea culturală. Volumul este bazat pe experiența directă a autorului într-un număr mare de proiecte de adaptare culturală în varii culturi și este sprijinit de un corp de cunoștințe robust, acumulat în ultimele decenii, pe această temă. Tratatul este primul pe această temă, un ghid amplu despre motivele, principiile și activitatile concrete necesare pentru a păstra valoarea psihometrică a unei astfel de adaptări.

Despre testele psihologice și educaționale și despre provocările cercetării în domeniul științelor sociale, ne va spune mai multe prof. univ. dr. Dragoș Iliescu.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a doua ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru cea mai prestigioasă publicație a anului 2018 la categoria Științe Sociale. Ce înseamnă pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

Dragoș Iliescu: Înseamnă mult, este o recunoaștere evidentă a activității mele științifice în Universitatea din București, iar pentru mine e binevenită din cel puțin două motive. În primul rând, sunt relativ nou venit în universitate, m-am alăturat acestei echipe acum mai puțin de patru ani și e bine să știu că felul în care eu îmi aduc contribuția din punct de vedere științific este apreciat și este considerat valoros. În al doilea rând, este o recunoaștere aici în țară, de care am avut mai puțin parte până acum, recunoașterile de acest fel, pe care le-am primit până acum, au fost mai degrabă internaționale și activitatea mea internațională este mai puțin cunoscută la nivel național, fiind    într-un domeniu destul de îngust și care nu suscită foarte mult interes în România. Aș mai adăuga faptul că, în al treilea rând, sunt teribil de mulțumit că Facultatea de Psihologie și Științele Educației a reușit să obțină acest premiu, mai ales într-o companie atât de selectă precum cea din cadrul Universității din București, cu facultăți și departamente foarte foarte productive din punct de vedere științific. Așadar, mă bucur enorm pentru această recunoaștere și mă simt motivat să continui în același ton.

R: Având în vedere că tratatul Adapting Tests in Linguistic and Cultural Situations este primul de acest fel, vă rugăm să ne spuneți mai multe despre el. Cum s-a conturat această lucrare și  ce o face atât de importantă? Ce ați dorit să evidențiați prin intermediul ei?

D.I.: Domeniul adaptării culturale a testelor psihologice și educaționale este un domeniu „fierbinte” din punctul de vedere al practicianului. Cred că nu este țară sau cultură unde să nu se fi pus problema aceasta în ultimii 70-80 de ani, iar în ultimele decenii tematica a explodat datorită abordărilor interculturale în psihologia și sociologia interculturală, în studiile epidemiologice de sănătate mintală sau de calitate a vieții, în studiile comparative în educație (de ex., PISA sau TIMSS) etc. Deci, tema este „fierbinte”. Însă, deși e o activitate teribil de încărcată științific, nu s-a publicat aproape deloc sistematic cu privire la pașii efectivi pe care ar trebui să îi facă un cercetător care începe un astfel de proiect. S-a publicat destul de mult „advice literature” de tipul „10 pași ca să …”, „20 de sfaturi pentru …” etc., însă nu există o sistematizare a literaturii din domeniu și este necesară de prea mult timp. Volumul a fost comisionat de International Test Commission, o organizație „imens de prestigioasă” din acest domeniu și mă bucur foarte mult că eu am fost cel selectat să o redactez.

R: Ați spune că lucrarea este adresată mai degrabă specialiștilor decât publicului larg?

D.I.: Este în mod cert o lucrare adresată specialiștilor, chiar nu are sens pentru publicul larg. Este adevărat, nu e cercetare fundamentală și este literatură care vizează un domeniu aplicativ, dar în același timp nu este de interes pentru cei care nu se ocupă direct de adaptarea culturală a testelor. Mă aștept să fie văzută ca valoroasă de specialiști din psihologie, sociologie, științele educației, științe medicale… dar nu multe alte domenii.

R: Ne puteți detalia la ce sunt folosite testele psihologice? Dar cele educaționale? Unde sunt ele aplicate și care este utilitatea rezultatelor obținute?

D.I.: O definiție poate un pic prea savantă ar spune că testele sunt proceduri sau metode care examinează prezența unei caracteristici sau a unui fenomen, care cuprind un set de itemi standardizați (stimuli, întrebări sau enunțuri), care culeg răspunsuri în mod standardizat; aceste răspunsuri sunt scorate de asemenea standardizat.

Testele examinează și uneori evaluează diverse diferențe individuale. De exemplu, pot să se concentreze pe determinarea prezenței sau absenței unui factor (de exemplu, un test de screening pentru depresie), pe determinarea gradului de manifestare a unui fenomen (de exemplu, un test de evaluare a severității unei dizabilități), pe descrierea diferențială a unei persoane (de exemplu, un chestionar de personalitate), pe compararea unei abilități, cunoștințe sau competențe (de exemplu, un test de competențe matematice) etc.

Eu consider că testul psihologic este contribuția principală adusă de psihologie la repertoriul științelor, în general. Metodologia de dezvoltare a testelor a evoluat foarte de mult în ultimii 100 de ani, astăzi fiind un domeniu de sine stătător, numit psihometrie. Principiile psihometriei stau atât la baza testelor psihologice, cât și a celor educaționale, și uneori și a testelor din alte domenii.

R: De ce necesită aceste teste o adaptare culturală? N-ar fi mai simplu ca testele psihologice și cele educaționale să fie standardizate la nivel global?

D.I.: Aceste teste sunt foarte puternic încărcate cultural, deoarece cea mai mare parte a constructelor sau fenomenelor evaluate sunt dezvoltate și se manifestă în interiorul unei culturi. Itemii prin care sunt adresate acestea sunt și ei încărcați cultural… pur și simplu suntem prea imersați în cultură în aceste domenii sociale și comportamentale încât să putem măsura „obiectiv”, în afara acestei încărcări. Aș putea da multe exemple aici. De exemplu, itemii utilizați pentru a măsura depresia în SUA nu vor detecta bine depresia în China. Conceptul e ușor diferit, are manifestări inexistente în spațiul vestic, felul în care chinezii discută despre această problemă e diferit de felul în care americanii vorbesc, gradul în care aderă sau nu la un item este diferit etc. În fine, toate aceste teste fac aserțiuni relative și nu absolute, compară răspunsul dat de o persoană cu răspunsurile date de alte persoane similare. De exemplu, într-un test de inteligență comparăm răspunsurile date de o persoană evaluată cu răspunsurile date de un eșantion de alte persoane de aceeași vârstă și, uneori, similare și sub alte aspecte precum: statut socio-economic, educație etc. Asta se numește etalonare. Este pur și simplu imposibil să facem vreo aserțiune despre inteligența unei persoane în absența unui eșantion normativ pe baza căruia să normăm testul, iar acest eșantion trebuie să provină din cultura persoanei evaluate.

R: Cum credeți că vor evolua testările psihologice și educaționale în România în următorii 10 ani? Dar la nivel global?

D.I.: Testarea psihologică este bine dezvoltată în România și va continua să crească în importanță, sunt sigur, iar repertoriul specialiștilor din domeniu va continua să se dezvolte. Deci nu prevăd prea multe evoluții în acest domeniu. Testarea educațională este, însă, altă poveste,  România fiind sever subdezvoltată la acest capitol. Evaluările educaționale utilizate în școli sunt ridicole, inclusiv evaluările cu miză mare, precum bacalaureatul sau evaluările naționale. Avem multe lucruri de făcut aici, de la deschiderea apetitului pentru acest domeniu în rândul specialiștilor, profesorilor, părinților sau decidenților de politici educaționale și până la implementarea unor teste care să utilizeze stadiul curent al cunoașterii științifice în acest domeniu, în beneficiul școlii românești.

R: Ce v-a determinat să acordați o atenție deosebită acestui domeniu al științelor sociale și comportamentale?

D.I.: Aceasta e o întrebare care atinge istoria mea personală și răspunsul este cu siguranță dezamăgitor – am ajuns din întâmplare în acest domeniu, nu a fost planificat. Însă, mi-a plăcut și am înțeles că îl fac bine și cu impact în viețile oamenilor.Ce poate cineva să își dorească mai mult?

R: Ce ați recomanda unui student aflat la început de drum și pasionat de psihologie în general, și de psihometrie în particular?

D.I.: Mai mult decât orice i-aș recomanda să aibă o singură lumină călăuzitoare și anume știința. Este un domeniu care abundă de non-știință și pseudo-știință, în care oricine poate clama competență cu minimă pregătire, în care intervențiile fără dovezi științifice (sau împotriva dovezilor științifice și deseori împotriva bunului simț) sunt la ordinea zilei. Există un singur fel în care poți construi o carieră solidă: să exerciți spirit critic, să stai în contact cu știința actuală și să încerci să contribui la aceasta, publicând la nivel internațional (știința nu este locală nici în acest domeniu, cum nu este nici în altele).

R: Ce credeți că ar mai putea face Universitatea din București pentru a stimula excelența didactică și în cercetare?

D.I.: Eu cred că Universitatea din București poate face mai mult. Aud de la colegi că Universitatea a evoluat mult și continuă să evolueze, că e mult mai bine decât a fost vreodată la acest capitol. Așa cum am spus mai devreme, fiind relativ nou în Universitate, eu nu am simțit pe pielea mea această evoluție. Ceea ce văd este că da, stăm mult mai bine decât majoritatea altor universități din România cu care eu am mai avut contact. Mulți colegi, inclusiv din conducere, arată interes serios pentru domeniu și pentru impulsionarea lui. Însă, în continuare, văd în anumite locuri un interes scăzut față de cercetare, iar acest climat nu încurajează excelența. Poate că Universitatea ar trebui să stabilească criterii proprii în cercetare, dincolo de criteriile minimale impuse de Minister. Dacă vrem propriul drum spre excelență, ne stabilim singuri obiectivele și criteriile, dincolo de ceea ce  stabilește statul pentru toți. Dacă vrem să fim cei mai buni, acest lucru se reflectă printre altele și în aceste obiective și criterii și în statutul pe care îl are meritul și în obstacolele de netrecut puse în calea non-meritului. Da, știu, cer poate prea mult, într-o societate anti-meritocratică, dar nu cred că e o așteptare nerealistă de la Universitatea din București.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services