fbpx

„Nu mă consider profesor, ci un mentor pentru studenți, un fel de coleg mai mare care încearcă să-i inspire” – interviu cu lect. univ. dr. ing. Alexandru Andrășanu, „Profesorul UB al anului 2020”

„Nu mă consider profesor, ci un mentor pentru studenți, un fel de coleg mai mare care încearcă să-i inspire” – interviu cu lect. univ. dr. ing. Alexandru Andrășanu, „Profesorul UB al anului 2020”

 În cadrul celei de-a patra Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2020, lect. univ. dr. ing. Alexandru Andrășanu, director al Departamentului de Geologie în cadrul Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București și al Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, a câștigat premiul pentru Profesorul anului în domeniul Științelor Vieții și Pământului și, totodată, Marele Premiu al categoriei și distincția de „Profesorul anului”.

De asemenea, laureatul este coordonatorul unuia dintre cele mai importante programe de master din domeniul geoconservării din România, numit Geo-Biologie aplicată în conservarea patrimoniul natural și cultural GBA. Totodată, profesorul Andrășanu este coordonatorul Programului de Geoparcuri Internaționale UNESCO, Directorul Centrului Geomedia, tutore si expert pentru Seminarul Virtual Internațional în Dezvoltare Durabilă (EVS). De asemenea, profesorul Andrășanu este membru al Comitetului de Coordonare al Reţelei Europene a Geoparcurilor, membru al Comitetului Consultativ al GGN (Global Geoparks Network) și expert UNESCO pentru geoparcuri internaţionale, cu misiuni de evaluare și revalidare în China, Franţa, Grecia, Maroc, Belgia, Japonia, Indonezia, Italia și Nicaragua.

Pe lângă activitatea didactică, de cercetare științifică și de management al proiectelor naționale și internaționale, acesta s-a implicat de-a lungul anilor în organizarea activităților studențești. Nu numai că a răspuns pozitiv la inițiativele studențești prin deplasările pe teren în anumite arii de interes, ci a susținut și numeroase proiecte care au implicat elevi din toată țara. Un bun exemplu în acest sens este implicarea Facultății de Geologie și Geofizică în programul „Școala de Vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele”.

Titular al cursurilor de Stratigrafie, Geologie, Paleontologie, Geoconservare și Managementul Ariilor Protejate, profesorul Andrășanu se consideră „un coleg mai mare” pentru studenții săi actuali, pe care-i caracterizează ca fiind „mai practici în abordare, mai direcți” în comparație cu generațiile anterioare. De altfel, viitorii geologi, în prezent studenți ai Facultății de Geologie și Geofizică din cadrul UB, l-au nominalizat pentru premiu.

Despre provocările carierei academice, interacțiunea cu studenții, munca de teren, precum și despre ambițiile și planurile de viitor în cercetare și management, pasiuni și importanța unor mentori ne vorbește în rândurile următoare chiar Alexandru Andrășanu.

Reporter.: Studenții dumneavoastră v-au înscris la cea de-a patra ediție a Premiilor Senatului Universității din București. Mai mult de atât, la inițiativa Asociației Studenților Geologi și Geofizicieni, aceștia au diseminat două formulare anonime în vederea nominalizării unui cadru didactic pentru această distincție, iar dumneavoastră ați câștigat în unanimitate. Care considerați că a fost principalul motiv care a stat la baza acestei nominalizări?

Alexandru Andrășanu: Nu știu, dar ar fi frumos ca motivele să fie următoarele, fără o anumită ordine. Pentru că îmi place foarte mult ceea ce fac, iar pentru mine nu este o simplă meserie, ci o vocație, poate moștenită de la părinții mei care au fost profesori apreciați și respectați. Pentru că nu mă consider profesor, ci un mentor pentru studenți, un fel de coleg mai mare care încearcă să-i inspire și să le arate că lucrurile foarte complicate sunt mereu formate din multe lucruri simple pe care poți să înveți să le vezi și să le înțelegi. Pentru că mă regăsesc pe mine, ca student, în inocența, curiozitatea, optimismul și fricile lor.

R.: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu? În opinia dumneavoastră, inițiativele precum Premiile Senatului Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre obținerea de noi performanțe?

A.A.: Este o mare onoare. Este nu numai o recunoaștere profesională, ci și o confirmare, de care toți avem nevoie, a calităților umane. Le mulțumesc pentru această apreciere. Din punctul meu de vedere, Premiile Senatului reprezintă una dintre cele mai bune inițiative ale universității în dezvoltarea unei comunități academice. Nu știu dacă încurajează inovarea și obținerea de noi performanțe, dar în mod cert asigură șansa unei competiții colegiale și contribuie la o mai bună cunoaștere reciprocă a oamenilor și a preocupărilor lor, într-o instituție de elită cum este Universitatea din București.

R.: În nominalizarea dumneavoastră pentru Premiile Senatului, studenții au subliniat, printre altele, faptul că în perioada 2019-2020, ați răspuns pozitiv la inițiativele acestora prin deplasările pe teren în anumite arii de interes și coordonarea unor proiecte de cercetare în teren ca Geoparks Week 1.0, Geoparks Week 2.0 și „Țara Hațegului își dezvăluie misterele”. În contextul pandemic actual, cât de mult v-au lipsit munca de teren și interacțiunea cu studenții?

A.A.: În primul rând, geologia nu se poate deprinde și nici practica numai online. Este un domeniu complex ce necesită o formare care combină elementele teoretice, modelele cu observația directă și experimentele. Fiecare rocă, afloriment, zonă are ceva unic care trebuie descifrat pentru a-ți forma deprinderea înțelegerii relațiilor spațiale și evoluției în milioane de ani. În al doilea rând, ca și în alte domenii, geologii formează o „castă” cu limbaj propriu, teme de dezbatere și deprinderi specifice. Un geolog învață să vadă altfel lumea, inclusiv de la alți geologi.

Temele de cercetare menționate pun în evidență faptul că viața unor comunități, identitatea locală, specificul local sunt rezultatul evoluției geologice ale fiecărei zone, că povestea oamenilor este intim legată de povestea Pământului. În cei doi ani de pandemie nu am lucrat numai online, am fost pe teren, în laboratoare, la cursuri față în față, dar în mod cert, atât noi, cât și studenții am pierdut câte ceva din ceea ce am menționat.

R.: Care este, în opinia dumneavoastră, cel mai bun mod de a menține atenția studenților pentru partea academică, fie că vorbim de cursuri sau de cercetare și ce dificultăți întâmpinați în predarea online?

A.A.: Studenții caută un sens, o motivare pentru ceea ce fac. Doresc să fie ascultați, să fie inspirați de ceea ce facem noi, să aibă propriile rezultate, să participe la construcția a ceva, să fie descoperiți ca entități umane individuale. Toate presupun o combinație între online și contact direct. Interacțiunea indirectă a abstractizat lucrurile, studenții devin iconuri pe ecran, noi, profesorii, devenim prea obișnuiți să vorbim cu ecranul. Iar în ultimul timp, numărul conferințelor, seminarelor, întâlnirilor online a crescut atât de mult, încât aproape nu mai facem diferența între un curs sau laborator și alte tipuri de activități online. E nevoie să încercăm să revenim la forma umană, la empatie și emoție directă.

R.: Revenind la cariera dumneavoastră și la relația cu studenții, cum ați caracteriza generațiile actuale de studenți ai Facultății de Geologie și Geofizică?

A.A.: Curiozitatea, inocența, entuziasmul, teama de domeniile complicate ale geologiei sunt aceleași. Se schimbă modul în care au învățat să învețe, în care au fost formați de-a lungul școlii generale și liceului. Cunoștințele de bază sunt, în general, mai sumar însușite, știu să caute ușor informația, iar accesul la internet le oferă surse din ce în ce mai multe și mai diverse, uneori greu de selectat și analizat calitativ, iar capacitatea de concentrare de lungă durată și răbdarea de a acumula treptat cunoștințe scad. Sunt mai practici în abordare, mai direcți, dar se observă din ce în ce mai mult lipsa formării unei gândiri critice.

R.: Sunteți profesor, cercetător, inginer, director al primului geoparc internațional UNESCO din România, Geoparcul Țara Hațegului, manager al mai multor proiecte naționale și internaționale în domeniu. Există o osmoză între aceste „profesii”? Sunt ele complementare?

A.A.: La început erau domenii sau modalități de lucru diferite. Evoluția rapidă a conceptului de „geoparc”, devenit unul dintre cele mai dinamice programe internaționale și dezvoltarea „geoconservării”, ca nou domeniu aplicativ al geoștiințelor, au făcut ca toate să fie reunite și să-mi devină un mod de viață. Pentru mine, toate sunt parte dintr-un cadru coerent de educație, cercetare și implicare comunitară ce cuprinde: Programul pentru Geoparcuri, dezvoltat în cadrul Universității, Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București (câștigător al Premiilor Senatului și declarat, în anul 2020, unul din cele șapte modele de dezvoltare durabilă din România), programul de master Geo-Biologie aplicată în conservarea patrimoniului natural și cultural GBA (de asemenea, câștigător al Premiilor Senatului), Forumul Geoparcurilor din România și Rețeaua Geoparcurilor din România. Toate sunt conectate cu Programul UNESCO pentru Geoparcuri, cu Rețeaua Globală a Geoparcurilor, fiind susținute prin proiecte naționale și internaționale.

R.: Aveți o îndelungată carieră științifică și didactică. Există, pe parcursul activității dumneavoastră, un moment pe care îl considerați ca având o relevanță deosebită în evoluția dumneavoastră profesională?

A.A.: Sunt două momente legate de două persoane și personalități. Prima este Guy Martini, creatorul conceptului de „geoparc” și coautor al celebrei Declarații de la Digne privind Dreptul la Memorie al Pământului (Déclaration internationale des Droits de la mémoire de la Terre/Déclaration de Digne). Cea de a doua este regretatul profesor Dan Manoleli, un vizionar formator de școală.

Pe Guy Martini am avut șansa să-l întâlnesc în cadrul unui stagiu în Franța, în Geoparcul Internațional UNESCO Haute Provence și apoi să lucrăm împreună timp de aproape 30 de ani în numeroase proiecte sau structuri internaționale. Spiritul său inovator și vizionar și lungile discuții prietenești m-au ajutat să privesc altfel geodiversitatea unei zone și să înțeleg valoarea materială și imaterială a legăturilor dintre oameni și locurile în care trăiesc, implicit rolul patrimoniului geologic în dezvoltarea socio-economică.

Domnul profesor Dan Manoleli mi-a fost mentor în cadrul universității și, prin numeroasele echipe și proiecte în care am lucrat împreună, m-a ajutat să-mi dezvolt o perspectivă multidisciplinară, interdisciplinară și transdisciplinară în abordarea înțelegerii naturii. În același timp, am descoperit că un proiect este viu, este șansa unei călătorii în necunoscut, o călătorie plină de aventuri intelectuale și umane.

R.: Sunteți membru al multor echipe de cercetare naționale și internaționale. Puteți realiza o paralelă între cercetarea din România și cea internațională? Sunt acestea interconectate și complementare? Care au fost cele mai interesante proiecte de cercetare, dacă ne raportăm la rezultatele acestora?

Pe lângă diferențele de infrastructură, suport material și administrativ care sunt mari sunt deosebirile de abordare a subiectelor. Nu avem obișnuința unor teme neconvenționale, multidisciplinare. De exemplu, o temă cu o echipă în care să regăsim geologi, biologi, fizicieni, sociologi, filozofi, matematicieni, specialiști în educație și comunicare.

Un proiect nu înseamnă doar date, rapoarte, publicații și puncte, ci schimbarea de perspectivă, transformarea rezultatelor în teme de reflecție pentru diverse domenii și pentru societate. Într-o lume care caută soluții holiste, fiecare e tot mai adâncit în tranșeea domeniului său.

R.: Pe parcursul carierei, ați inițiat și ați câștigat finanțare pentru numeroase proiecte de cercetare. Printre altele, sunteți expert UNESCO pentru geoparcuri internaționale și inițiator al Geoparcului aspirant UNESCO Ținutul Buzăului și consultant pentru Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de Sub Munte. Ce își propun aceste proiecte?

A.A.: România e plină de țări sau ținuturi. Fiecare are propria identitate influențată, în cea mai mare parte, de contextul natural, geologic în care s-a format, dezvoltat și individualizat. Putem spune că diversitatea geologică a României se reflectă foarte bine în diversitatea culturală. Este fascinant să încerci să identifici sursa primară a elementelor de patrimoniu material sau imaterial. Un geoparc face exact acest lucru, iar rolul lui este să transforme rezultatele cercetărilor în bunuri, în valori care pot fi folosite pentru educație, turism, tradiții creative, cooperare, promovare, construcția unei mărci, întărirea identității și, în final, în dezvoltare socio-economică durabilă. Totul are la bază o activitate continuă de mulți ani coordonată de o echipă de administrare, în parteneriate naționale și internaționale, validată de experți internaționali și recunoscută prin integrarea în Rețeaua Globală a Geoparcurilor și desemnarea ca teritoriu UNESCO. E o modalitate elegantă și durabilă de promovare a valorilor naționale.

Toate aceste proiecte de geoparcuri, precum și altele în stadiu incipient, reprezintă spații de cercetare și educație ale Universității din București în lumea reală și o șansă pentru studenți de a se forma și implica în dezvoltarea comunitară. Un bun exemplu îl reprezintă Geoparcul Ținutul Buzăului care a fost recent propus să devină Geoparc UNESCO. Echipa de administrare este formată din foști sau actuali studenți ai masterului nostru, GBA.

De asemenea, expertiza unică pe care o are Universitatea din București în administrarea și dezvoltarea de geoparcuri UNESCO poate fi valorificată în cadrul Consorțiului CIVIS, primele demersuri în acest sens fiind deja realizate prin propunerea unui curs dedicat Civic Engagement și a unui proiect de tip Open Lab.

R.: Considerați că studenții ar trebui să fie implicați într-o măsură mai mare în diverse proiecte de cercetare?

A.A.: Da. Folosim foarte puțin capacitatea creativă, imaginația și entuziasmul studenților. Nu-i provocăm să caute întrebări de cercetare cărora să le găsească răspunsul, oricât de absurde ar părea aceste curiozități pentru noi. Bineînțeles, poate avem mereu tendința de a le spune ce se poate și ce nu se poate, din punct de vedere științific. Poate vrem ca proiectele lor de cercetare să fie complexe, „să atace” temele care ne preocupă pe noi și, astfel, pierdem din vedere că procesul de cercetare, la orice scară, cu rezultate pozitive sau cu eșecuri, ajută la înțelegerea părților teoretice și la formarea în domeniu.

R.: Ce sfat aveți pentru viitoarele generații de tineri care vor să urmeze Facultatea de Geologie și Geofizică?

A.A.: Geologia, în sensul larg, este cel mai important domeniu de cunoaștere și ar trebui să fie parte din cultura generală. În esență, este știința despre Pământ (Gaia), singura planeta pe care locuim și pe care tot încercăm să o salvăm, fără a încerca prea mult să înțelegem cum funcționează.

Temele și temerile majore ale lumii actuale sunt legate de schimbările climatice, încălzirea globală, criza resurselor și dezvoltarea durabilă. În sens larg, toate au în centrul lor geologia. Asta înseamnă că e nevoie de acest domeniu, de cunoștințele specifice acestuia, precum și de specialiști geologi și geofizicieni care-și vor găsi locul în „meseriile viitorului”, unele dintre ele complet diferite de cele de astăzi.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services