Experiențele de stres în context de examinare sunt modelate de sănătatea mintală a studenților, concluzia unui studiu coordonat de cercetători de la UB

O cercetare recentă, rezultatul colaborării cercetătorilor de la Universitatea din București (UB), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV) și Universitatea din Laussane (UNIL), arată că în contextul aceluiași examen, reacțiile studenților la stres sunt foarte diferite.

Studiul a fost coordonat de conf. univ. dr. Ioana R. Podina (UB) în colaborare cu conf. univ. dr. Petruța Rusu (USV) și prof. univ. dr. Peter Hilpert (UNIL) și publicat în prestigioasa revistă International Journal of Stress Management.

Astfel, s-a constatat că studenții cu niveluri ridicate de depresie tind sa fie stresați zile în șir înainte de examen, fără ca acest stres să se modifice în timp. Ei rămân continuu sub influența stresului.

Pe de altă parte, studenții cu scoruri scăzute de depresie trăiesc diferit de colegii lor experiența examenului. Nivelul lor de stres este inițial mai mic și crește pe măsură ce se apropie momentul examenului. Această creștere este firească și este rezultatul reacției la o provocare. Tot spre deosebire de colegii lor, aceștia arată adaptare la stres, un indicator viabil al sănătății mintale. Studiul de față a monitorizat stresul șase zile înainte de examen.

Adaptarea la stres nu însemnă lipsa reacției la stres

Această cercetare vine în contextul în care în mediul universitar și preuniversitar reacția la stres este insuficient și uneori prost înțeleasă. Nu tot stresul este rău, un exemplu fiind eustresul sau stresul bun ca răspuns la o provocare. Respectiv, adaptarea la stres nu însemnă lipsa reacției la stres. Din contră, așa cum arată rezultatele acestui studiu, adaptarea la stres în contextul examenului este o reacție direct proporțională cu apropierea momentului stresant. Dar, o reacție sănătoasă implică și faptul ca răspunsul de stres nu durează mai mult decât durata examenului.

 Dat fiind ca studiul nu și-a propus să abordeze depresia clinică, ci trăsăturile depresive – pe al cărei continuum ne aflăm toți – rezultatele acestui studiu sunt relevante pentru studenți, foarte probabil reflectă o realitate similară și la elevii de liceu, dar sunt foarte relevante și pentru universități. Intervențiile în sănătate mintală aplicate în mediul universitar ar putea face experiența învățării și a examinării universal mai plăcută și ar da aceleași șanse la performanță tuturor studenților.

Mai multe date despre autori

Conf. univ. dr. Ioana R. Podina este cadru didactic la UB și cercetător în psihologie cognitivă, psiholog și psihoterapeut. În anul 2020 a fost distinsă cu Premiul „Ad Astra” pentru excelență în cercetare. În prezent este directorul Laboratorului de Științe Cognitive Clinice a cărui misiune este de a disemina informații științifice din domeniul sănătății mintale.

Conf. univ. dr. Petruța Rusu este prodecan responsabil cu cercetarea la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Cercetările sale investighează stresul și coping-ul în cuplu și familie, implicațiile psihologice ale religiozității în viața de familie, emoțiile și strategiile de reglare a emoțiilor în cuplu, satisfacția maritală și starea de bine a partenerilor.

Prof. univ. dr. Peter Hilpert este cadru didactic la la Universitatea din Lausanne, specializat în psihologie clinică, metode avansate de statistică și psihologie socială. Cercetările sale au primit, în repetate rânduri, finanțări de la Swiss National Science Foundation, Elveția. Tematicile de interes sunt coping-ul diadic, sănătatea mintală și dinamica de grup.