În perioada 19 – 20 noiembrie 2026, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) organizează la Facultatea de Filosofie a Universității din București workshop-ul internațional Responsibility in human-AI communication: towards principles for the responsible design and use of conversational agents, în cadrul proiectului de cercetare european „Norms in Language-Based Human-AI Interaction” (NIHAI). Evenimentul, care se va desfășura în format fizic la sediul Facultății de Filosofie (Splaiul Independenței nr. 204) și integral în limba engleză, va reuni cercetători din Europa și SUA pentru a contura principii etice privind dezvoltarea și utilizarea responsabilă a boților conversaționali de tipul ChatGPT, Gemini, Claude sau Replika.
Oamenii folosesc deja chatboți în roluri de consilieri, asistenți sau chiar prieteni și terapeuți. În acest context, devine din ce în ce mai important să ne întrebăm ce așteptări putem avea de la aceștia și cine este responsabil atunci când chatboții răspândesc informații false sau înșelătoare. Ce principii ar trebui să ghideze dezvoltarea lor responsabilă? Îmbinând perspective din etica inteligenței artificiale, științele cognitive și filosofia dreptului, workshop-ul urmărește să chestioneze fundamentele teoretice și mizele practice ale interacțiunii lingvistice cu boți conversaționali.
Joi, 19 noiembrie, de la ora 10:00, la Facultatea de Filosofie vor susține prelegeri unii dintre cei mai respectați cercetători în domeniu, precum Bertram Malle (Universitatea Brown), care va vorbi despre încredere și judecăți morale în relaționarea cu sistemele artificiale, Paula Sweeney (Universitatea din Aberdeen), care va vorbi despre aserțiunile avatarurilor conversaționale, și Kamil Mamak (Universitatea Jagiellonă din Cracovia), care va vorbi despre drepturi și minți digitale. Acestora li se vor alătura cele patru echipe de cercetare din consorțiul european al proiectului NIHAI, afiliați la Universitatea din Graz, Universitatea din Zürich, Universitatea Jagiellonă din Cracovia și Universitatea din București. Intrarea publicului este liberă.
Vineri, 20 noiembrie, evenimentul va extinde tema de cercetare cu preocupări din sfera artistică prin sesiunea interactivă (participarea este posibilă doar pe bază de invitație) susținută de Marinos Koutsomichalis și Doros Polydorou (Universitatea Tehnologică din Cipru): „(A)I do (not?) Care”. Aceasta este organizată în colaborare cu și găzduită de CINETic – Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ-Creative din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC), ca parte a conferinței AI in Art Practices and Research 2026. Workshop-ul se va încheia vineri cu reuniunea de lucru a consorțiului de cercetare NIHAI.
Pentru mai multe detalii despre proiect și programul complet al evenimentului, decs[rca’i documentul aici sau vizitați pagina oficială a proiectului NIHAI, precum și pagina Centrului de Cercetare în Etică Aplicată aici.
Despre proiectul „Norms in Language-Based Human-AI Interaction” (NIHAI)
Proiectul NIHAI își propune să elaboreze principii etice pentru design-ul responsabil al boților conversaționali ce utilizează modele lingvistice mari (Large Language Models – LLMs), precum ChatGPT, Claude sau Gemini: reguli fundamentate filosofic și empiric, care specifică ce ar trebui și ce nu ar trebui să spună acești boți conversaționali, pornind de la factorii relevanți ce influențează încrederea și modelează așteptările conversaționale ale oamenilor în interacțiunea cu aceștia.
Proiectul este finanțat cu peste 1 milion de euro prin programul HERA/CHANSE, apelul „Crisis – Perspectives from the Humanities”, pentru o perioadă de trei ani (2025 – 2027), în urma unei competiții cu o rată de succes de sub 5%, în care Universitatea din București a fost singura universitate din România cu un proiect finanțat.
Proiectul este implementat de un consorțiu european interdisciplinar coordonat de: Markus Kneer, Universitatea din Graz (liderul proiectului); Markus Christen, Universitatea din Zurich; Mihaela Constantinescu, Universitatea din București; Izabela Skoczen, Universitatea Jagiellonă.
Despre Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Facultății de Filosofie
Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, parte a Facultății de Filosofie, Universitatea din București, este dedicat promovării cercetării, educației și dialogului public în domeniul eticii și filosofiei morale. Prin programele și proiectele derulate – inclusiv proiectul de cinci ani, finanțat de European Research Council (ERC), avataResponsibility, precum și două proiecte europene Horizon și ERANET, CHANGER și NIHAI, care evaluează rolul inteligenței artificiale în diverse domenii –, cercetătorii CCEA urmăresc să înțeleagă și să explice temele etice, sociale și politice ale civilizației contemporane. În ultimii ani, centrul a derulat proiecte despre inteligența artificială responsabilă, etica roboților sau neuroetica tehnologiilor de ameliorare cognitivă și morală, consolidând poziția Universității din București în cercetarea etică globală. Organizează programele de master de Etică Aplicată și Philosophy, Politics and Economics, unice în România.
Postări asemănătoare:
Workshopul „Cum devin profesor de filosofie?” la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Workshopul cu tema „Parlamentul European și Biblioteca Parlamentului – despre o carieră în comunicare, servicii de informare și bibliotecă, IT, asistență managerială” la Facultatea de Litere a UB
Workshopul internațional „The Past in the (Post-) Colonial Present: History as a Tool of Imperial Identity in the 21st Century”, organizat de Centrul Român de Studii Ruse și de Facultatea de Istorie ale UB
Facultatea de Filosofie a Universității din București găzduiește expoziții de artă contemporană
