Marți, 16 iunie 2026, Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) vă invită la cel de-al 53-lea eveniment din seria ArchaeoSciences Seminars. Invitata acestei ediții este Dr. Miljana Radivojević de la University College London, care va susține prelegerea “The Earliest Industrial Age: Bronze Age Metallurgy and Its Legacy of Carbon Emission”.
Seminarul va avea loc începând cu ora 11:00 (EET), în Sala de Seminar (fostul Ierbar) al Facultății de Biologie, corp Grădina Botanică (Intrarea Portocalelor nr. 3, demisol).
Despre eveniment
Creșterea nivelului de CO2 atmosferic începând în jurul anului 6000 BP rămâne insuficient înțeleasă, puține studii țintind factorii declanșatori ai acesteia. În vreme ce creșterea emisiilor de metan după cca. 5000 BP a fost legată de răspândirea cultivării orezului în apă în Eurasia estică, sursele contemporane de CO2 au primit mult mai puțină atenție. Acest studiu prezintă noi dovezi ale impactului ecologic al producției de cupru în Epoca Bronzului la scară largă în stepa eurasiatică și sugerează o legătură între activitatea metlaurgică și creșterea de 10,2 ppm a CO2 atmosferic între 3500 și 1000 BC – comparabilă ca magnitudine cu creșterea de 9,6 ppm asociată cu A Doua Revoluție Industrială.
Utilizând modele de producție conservatoare, se estimează că în Asia Centrală, mineritul a produs până la 1,2 milioane de tone de cupru în această perioadă, generând aproximativ 0,31 gigatone de emisii de CO2. Aceste descoperiri pun sub semnul întrebării concepțiile consacrate despre impactul antropogenic preindustrial limitat asupra sistemelor Pământului, poziționând în schimb Epoca Bronzului ca o perioadă industrială timpurie, determinată mai degrabă de practici extensive de extracție și de inovații pirotehnologice decât de combustibili fosili.
O discrepanță izbitoare între cantitatea estimată de cupru extras și cantitatea limitată de artefacte descoperite – fiind necesare miliarde de obiecte pentru a corespunde producției – indică spre reciclare la scară largă, redistribuire și comerț, dar și spre goluri în datele arheologice. Această neconcordanță subliniază nevoia de a revizui modelele circulației, consumului și depozitării artefactelor pe tot cuprinsul Eurasiei.
Despre invitată
Dr. Miljana Radivojević este profesor asociat în Științe Arheologice la Institutul de Arheologie al University College London (UCL) și expert global în metalurgia eurasiatică timpurie. Este recunoscută pentru pionieratul abordării „Big-Data” și „Network-Science” în domeniul arheometalurgiei, transformând modul în care arheologii reconstituie inovația tehnologică străveche, schimbul pe distanțe lungi și coevoluția culturilor umane și a mediului. Cercetarea sa integrează științe de laborator, modelare bazată pe inteligență artificială și muncă de teren în Balcani, în Asia Centrală și în stepa eurasiatică, producând o nouă paradigmă pentru interpretarea sistemelor culturale preistorice pornind de la seturile de date existente.
Dr. Radivojević a ocupat poziții de cercetare la Universitatea din Cambridge, UCL și Universitatea din Belgrad, incluzând și Bursa Aniversară pentru Cercetare Renfrew la Institutul McDonald pentru Cercetare Arheologică. Are publicații ample pe tema originilor și răspândirii metalurgiei, apariția mineritului timpuriu și a centrelor de topire și a fundațiilor metodologice ale analizei compoziționale și izotopice. Și-a obținut doctoratul în Arheometalurgie la UCL în 2012.
A obținut finanțare din fonduri competitive pentru cercetare în valoare de peste 2,9 milioane de euro, inclusiv o prestigioasă bursă ERC Consolidator Grant (2024-2029) ca principal investigator în proiectul DREAM (Discovering the (R)Evolution of Eurasian Metallurgy) găzduit de UCL și finanțat de UKRI. Portofoliul să ude finanțare cuprinde agenții naționale și internaținale (AHRC, British Academy, Fundația Fyssen, EPSRC, Guvernul Kazahstanului), reflectând calitățile sale de conducere în știința arheologică interdisciplinară.
Aceste seminare sunt o inițiativă originală a Platformei ArchaeoSciences (ASp) din cadrul ICUB, care își propune să ofere un cadru de exprimare profesioniștilor din domeniul științelor arheologice din diferite părți ale lumii pentru a împărtăși cunoștințe și a transmite informații semnificative despre cele mai recente probleme referitoare la metodele și abordările actuale utilizate pentru studierea trecutului. De asemenea, reprezintă o șansă pentru studenții români de a afla mai multe despre diversele aspecte interdisciplinare ale arheologiei și arheoștiințelor.




