O nouă specie de dinozaur, Transylvanosaurus platycephalus, „Reptila cu cap turtit din Transilvania”, descoperită în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului de o echipă internațională de cercetători

O nouă specie de dinozaur, Transylvanosaurus platycephalus, „Reptila cu cap turtit din Transilvania”, descoperită în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului de o echipă internațională de cercetători

Din echipă face parte și conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București

O echipă internațională de paleontologi, condusă de Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen, din care fac parte conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, Dylan Bastiaans de la Universitatea din Zürich și cercetătorul independent Mihai Dumbravă din Dorset, a descoperit o nouă specie de dinozaur care a trăit pe actualul teritoriu al Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului.

Acest dinozaur erbivor, numit Transylvanosaurus platycephalus după zona în care au fost găsite fosilele, a trăit în urmă cu aproximativ 70 milioane de ani, precizează echipa condusă de paleontologul Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen. Descoperirea a fost publicată recent în revista Journal of Vertebrate Paleontology.

Numele lui Transylvanosaurus platycephalus înseamnă literalmente „reptilă cu cap turtit (plat) din Transilvania”. Oasele descoperite, părți din craniul lui Transylvanosaurus, oferă o perspectivă nouă asupra evoluției faunelor europene cu puțin timp înainte de dispariția dinozaurilor, în urmă cu 66 milioane de ani. Această specie de dinozaur, necunoscută anterior, avea o lungime de aproximativ doi metri, mergea pe două picioare și aparținea familiei Rhabdodontidae. Corpul noului dinozaur era de mici dimensiuni, la fel ca și în cazul altor dinozauri descoperiți pe teritoriul Țării Hațegului, cunoscuți deja sub numele de „dinozauri pitici”. „Resursele limitate de hrană ce erau disponibile în aceste părți ale Europei, la acel moment, au dus la reducerea dimensiunii corpului acestor animale”, afirmă paleontologul Felix Augustin.

În cea mai mare parte a Cretacicului, care s-a întins pe o perioadă cuprinsă între 145 și 66  de milioane de ani în urmă, Europa a fost un arhipelag tropical. Transylvanosaurus trăia pe una dintre numeroasele insule ale arhipelagului, alături de alți dinozauri pitici, crocodili, țestoase și pterozauri. „Cu fiecare specie nou descoperită, infirmăm ipoteza larg răspândită conform căreia fauna din Cretacicul târziu ar fi avut o diversitate redusă pe actualul teritoriu european”, adaugă paleontologul Felix Augustin.

În timpul Cretacicului târziu, Rhabdodontidae a fost cel mai bine reprezentat grup de erbivore europene de talie mică-mijlocie. Specii înrudite găsite anterior în Hațeg, cum este Zalmoxes, aveau cranii mult mai puțin aplatizate decât Transylvanosaurus. Spre imensa surpriză a cercetătorilor, rudele cele mai apropiate ale noului dinozaur au trăit însă în ceea ce este astăzi Franța, punând astfel întrebarea: cum a ajuns Transylvanosaurus să populeze „Insula Dinozaurilor pitici” ce acoperea atunci teritoriul Transilvaniei?

În articolul ce descrie noua specie, paleontologii Felix Augustin, coordonatorul său doctoral, Zoltán Csiki-Sava de la Universitatea din București, Dylan Bastiaans de la Universitatea din Zürich / Centrul de Biodiversitate Naturalis, Leiden și cercetătorul independent Mihai Dumbravă din Dorset, au investigat diverse posibilități.

Cele mai vechi fosile atribuite grupului Rhabdodontidae provin din Europa de Est. De acolo, aceste animale s-ar fi putut răspândi spre vest, iar mai târziu anumite specii s-ar fi putut întoarce pe actualul teritoriu al Țării Hațegului. Fluctuațiile nivelului mării și procesele tectonice au dus la crearea unor punți terestre temporare între diferitele insule, ceea ce a permis dinozaurilor să se răspândească spre alte teritorii, apreciază cercetătorii. În plus, se poate presupune că aproape toți dinozaurii, inclusiv Transylvanosaurus, au fost capabili să înoate într-o oarecare măsură. „Aveau picioarele și coada puternice. Majoritatea speciilor, mai ales reptilele, pot înota de când se nasc”, continuă paleontologul Felix Augustin.

Un scenariu alternativ consideră că anumite grupe de rhabdodontide s-au dezvoltat în paralel în estul și vestul arhipelagului. Cercetătorii nu pot spune încă cu exactitate cum a ajuns această specie în Transilvania, pe actualul teritoriu al Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului. „În prezent, avem prea puține date la dispoziție pentru a răspunde acestei întrebări”, mai adaugă Felix Augustin.

Identificarea taxonomică s-a realizat pornind de la câteva fosile care nu au mai mult de 12 cm – partea din spate a craniului, cu foramenul occipital, și cele două oase frontale. „Pe interiorul osului frontal am putut chiar să distingem conturul creierului lui Transylvanosaurus” a mai precizat paleontologul Dylan Bastiaans de la Universitatea din Zürich.

Zoltán Csiki-Sava și echipa sa de la Universitatea din București au descoperit oasele craniului lui Transylvanosaurusplatycephalus în anul 2007 în albia unui râu din Geoparc. De altfel, Țara Hațegului este unul dintre cele mai importante locuri din Europa în ceea ce privește descoperirea vertebratelor din timpul Cretacicului târziu. În total, aici au fost identificate până în prezent zece specii de dinozauri.

„Această diversitate reprezintă ceva neobișnuit. În majoritatea cazurilor, descoperirile din Hațeg constau doar în câteva oase, dar chiar și acestea pot oferi uneori informații uimitoare – cum ar fi acum cazul lui Transylvanosaurus”, afirmă conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava.

Fosilele de Transylvanosaurus au putut supraviețui zeci de milioane de ani, deoarece au fost protejate de sedimentele din albia unui râu străvechi – până când apele unui alt râu din vremurile noastre le-au adus din nou la suprafață. „Dacă scheletul dinozaurului ar fi fost pur și simplu expus la suprafață, în loc să fie îngropat parțial de sedimentele râului, condițiile meteo și necrofagii i-ar fi distrus toate resturile în ritm alert și nu am fi aflat niciodată despre existența acestei specii”, conchide paleontologul Felix Augustin.

Articolul ce descrie noua specie: Augustin, F., Bastiaans, D., Dumbravă, M. D., Csiki-Sava, Z., A new ornithopod dinosaur, Transylvanosaurus platycephalus gen. et sp. nov. (Dinosauria: Ornithischia), from the Late Cretaceous of the Haţeg Basin, Romania, Journal of Vertebrate Paleontology, 27.10. 2022, e2133610

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Close Popup
Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Google Analytics
Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Save
Accept all Services