Prelegerea „Muncă, bani și lipsă de onestitate academică: despre determinanții toleranței studenților față de practicile informale” organizată de ICUB

Prelegerea „Muncă, bani și lipsă de onestitate academică: despre determinanții toleranței studenților față de practicile informale” organizată de ICUB

11 martie, 2019 in Actualitate, Evenimente, Știri

Joi, 14 martie 2019, Institutul de Cercetare al Universității din București organizează evenimentul „Muncă, bani și lipsă de onestitate academică: despre determinanții toleranței studenților față de practicile informale”. Prelegerea, susținută de prof. univ. dr. Elena Druică și conf. univ. dr. Rodica Ianole-Călin, va avea loc începând cu ora 16:00 în Sala de Consiliu a Facultății de Sociologie și Asistență Socială (Bd. Schitu Măgureanu, nr. 9).
Prezentarea va avea drept punct de plecare cercetarea realizată de prof. univ. dr. Elena Druică, prof. univ. dr. Răzvan Mihail Papuc, conf. univ. dr. Rodica Ianole-Călin (Universitatea din București) și conf. univ. dr. Irena Munteanu (Universitatea Ovidius din Constanța), și are ca scop investigarea pe termen lung a predispozițiilor care pot determina toleranța față de diferite practici informale. Pentru a conceptualiza informalitatea au fost folosite două abordări: pe de o parte, măsurarea gradului de acord față de încălcarea în mod activ a unor reguli sociale, și, pe de altă parte, toleranța față de piraterie.
 Existența unui grad ridicat de comportamente neoneste la nivelul organizațiilor este din ce în ce mai mediatizată. Fie că sunt numite comportamente contraproductive (Fox et al., 2001), fie infracțiuni la locul de muncă (Vadera & Pratt, 2013), acestora li se recunoaște o largă varietate de tipologii, de determinanți și de consecințe. Discursul obișnuit se concentrează în jurul efectelor negative ale acestora: pierderi de trilioane de dolari și niveluri scăzute de performanță (Dunlop & Lee, 2004; Cohen, 2018). Date fiind efectele dăunătoare ale lipsei de onestitate la locul de muncă, sarcina identificării unor predictori corespunzători care pot fi manipulați prin intervenții la nivelul organizației este un element de mare interest atât pentru teoreticieni, cât și pentru practicieni.
Există trei dimensiuni prin care se susține importanța cercetării. Prima este aceea că cei patru și-au propus să investigheze în ce măsură preocuparea față de bani poate media toleranța față de practici informale în cele două conceptualizări specificate anterior. Abordarea este similară abordărilor experimentale care ilistrează efectele primingului bazat pe bani asupra comportamentelor prosociale (Vohs et al., 2006, Gąsiorowska & Hełka, 2012, Vohs, 2015), dar este dusă la îndeplinire prin intermediul unui chestionar. În al doilea rând, este explorată relația dintre lipsa de onestitate academică și înclinația spre comportamente informale. Importanța acestui punct este susținută de cercetări anterioare care arată că persoanele cu toleranță mare la acest tip de comportament neonest sunt mai înclinați și spre alte comportamente neetice, nu doar în sensul acceptării, dar și în sensul adoptării acelor comportamente (Lavalle et al., 2008; Cho and Kirwin, 2007). Cea de-a treia dimensiune a cercetării vizează înțelegerea relației dintre înclinația spre acceptarea comportamentelor informale și atitudinea față de muncă.
Metodologia se bazează pe modelare de tip PLS – PM, realizată în Warp PLS și în R.
Cercetarea a fost susținută de Marie Curie Research and Innovation Staff Exchange scheme din cadrul proiectului H2020 Programme (acronim grant: SHADOW, no: 778118).

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.