Luni, 4 noiembrie 2024, a avut loc în Amfiteatrul „Grigore C. Moisil”, la Rectoratul Universității din București, un eveniment care a marcat 140 de ani de jurnalism de știință, 101 ani de arheologie și 75 de ani de Știință & Tehnică.
Cu această ocazie a avut loc lansarea numărului 132 al revistei Știință & Tehnică, publicație emblematică în peisajul promovării științei din România, și o prezentare sintetică a sitului arheologic și a descoperirilor de la Sultana – Malu Roșu.
Evenimentul a fost deschis atât publicului avizat, cât și elevilor și studenților.
Despre situl arheologic și descoperirile de la Sultana – Malu Roșu
De peste un secol, în satul Sultana din județul Călărași, se desfășoară cercetări pe unul dintre cele mai prolifice situri arheologice neo-eneolitice din România. Cercetată pentru prima dată în 1923 de către profesorul Ioan Andrieșescu, terasa situată la nord-est de satul Sultana a dezvăluit o așezare aparținând culturii Gumelnița (c. 4600-3900 BCE). Începând din 1958, săpăturile arheologice s-au desfășurat sub tutela lui Barbu Ionescu de la Muzeul din Oltenița și s-au concentrat asupra așezării de tip tell, dublate de cercetări ocazionale ale Muzeului din Călărași. În anul 1974, pe fondul proiectului de amenajare funciară a Văii Mostiștei, situl de la Sultana a trecut sub coordonarea lui Constantin Isăcescu de la Muzeul din Giurgiu, iar ulterior Muzeul Național de Istorie a României. Săpăturile s-au efectuat într-o manieră exhaustivă până în 1983. Din anul 2001, cercetarea a fost reluată la inițiativa regretatului profesor Radian Andreescu, în cadrul proiectului multidisciplinar Începuturile civilizației europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos, ce propunea o abordare interdisciplinară, fără precedent la nivel național.
În prezent, conducerea cercetării este asigurată de Dr. Cătălin Lazăr, de la Institutul de Cercetare al Universității din București, secondat de Dr. Theodor Ignat de la Muzeul Municipiului București și cercetător asociat la ICUB.
La Sultana Malu-Roșu se desfășoară activitatea combinată a mai multor instituții din țară (Universitatea din București, Muzeul Municipiului București, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița și Muzeul Dunării de Jos din Călărași) și din străinătate (Christian-Albrechts-Universität zu Kiel, Germania, HOGENT, Belgia), în cadrul proiectului internațional The dynamics of the prehistoric communities located in the Mostiștea Valley and Danube Plain (between Oltenița and Călărași). Cercetarea include prospecțiuni non-intruzive terestre, aeriene și acvatice, carotaje, precum și studii de arheozoologie, arheobotanică, malacologie, carpologie, antropologie fizică și culturală, antracologie, precum și studii extinse asupra uneltelor din silex și materii dure animale și a ceramicii, efectuate prin intermediul arheologiei experimentale, dublate de investigații moleculare complexe (izotopi stabili și radiogenici, aDNA etc.).
Din situl de la Sultana provin artifacte de o valoare culturală excepțională, unele dintre ele cu caracter de unicat la nivel mondial. Obiecte precum „Vasul cu Îndrăgostiți” și cele două „Zeițe”, alături de cele din materii prime exotice, realizate din aur, cupru, malahit sau scoici mediteraneene, se remarcă atât prin calitatea execuției cât și prin durabilitate.
Despre revista Știință & Tehnică
În anul 1884, Luigi Cazzavillan a editat Ziarul Călătoriilor și al Întâmplărilor de pe Mare și Uscat (iunie-septembrie 1884 și 5 noiembrie 1897 – 15 noiembrie 1916), precursorul revistei Știință și Tehnică. Revista conținea articole și comentarii științifice, biografii, sfaturi și rețete practice, fiind considerată, așa cum arată Cătălin Mosoia în Jurnalismul de Știință – O Scurtă Perspectivă Istorică, „cea mai veche și mai apreciată revistă scrisă pe înțelesul tuturor pentru răspândirea științei și cunoașterea lumii prin călătorii”.
Știință & Tehnică – ce apare neîntrerupt sub acest nume din 1954 – este revista care produce viitor pentru toți cei dornici și pregătiți să-l primească mai devreme. Noua colecție Știință & Tehnică, coordonată din anul 2011 de profesorul Alexandru Mironov, menține aceeași linie editorială de excepție îmbinată cu un design nou și își propune să fie harta completă a trecutului și viitorului cunoașterii. Revista stimulează în egală măsură inteligența și imaginația, invitându-te să explorezi, să-ți pui întrebări și să vizualizezi lucrurile care au fost și așteaptă să fie inventate.
În urma parteneriatului cu Universitatea din București, Muzeul Civilizației Gumelnița și Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, începând cu numărul 132 al revistei, rubrica despre civilizații dispărute, arheologie și istorie va fi prezentă constant în paginile celei mai vechi reviste de popularizare a științei, sub coordonarea Simonei Ivanciu, psiholog și jurnalist. În numărul 132 al revistei Știință & Tehnică, mai puteți citi articole despre spațiul cosmic, medicină, psihologie, inginerie, oceanografie și astronomie semnate de Alexandru Mironov, Cristian Român, Cristian Presură, Bogdan Ivănescu, Claudiu Tănăselia, Cătălin Mosoia, Andrei Moldovan, Cătălin Beldea, Răzvan Balașov, Claudiu Andone, Ana Maria Negrilă, Carol Florea, Claudiu Andone, Petre Stolnicu.
Evenimentul a fost completat de lansarea cărții Jurnalul noului drum al mătăsii, scrisă de publicistul și omul de televiziune Alexandru Mironov.
Toți pasionații de tehnologie, viitorologie și arheologie au fost așteptați la acest eveniment al lunii noiembrie. Mai multe informații se pot obține pe site-ul www.stiintasitehnica.com.
