Prima ediție a sesiunii de comunicări științifice „Harmony with nature and sustainable development”, co-organizată și găzduită de Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” a Universității din București

Vineri, 23 mai 2025, Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” a Universității din București a co-organizat și găzduit prima ediție a sesiunii de comunicări științifice Harmony with nature and sustainable development/ Armonia cu natura și dezvoltarea sustenabilă.

Conferința, organizată în parteneriat cu Institutul de Biologie București al Academiei Române și Administrația Parcului Natural Văcărești, a făcut parte din seria de evenimente prin care instituția a marcat și celebrat Ziua Internațională a Biodiversității și Ziua Europeană a Parcurilor. De altfel, titulatura evenimentului a fost inspirată de sloganul din 2025 a Zilei Biodiversității.

În cadrul reuniunii la care au luat parte 65 de participanți, au fost susținute prelegeri de către cercetători și specialiști în Științele Vieții ai Grădinii Botanice „Dimitrie Brandza” a UB, Institutului de Biologie București (IBB) al Academiei Române, Administrației Parcului Natural Văcărești, Fundației „Conservation Carpathia”, toți absolvenți ai Facultății de Biologie a Universității din București.

Printre temele sesiunii de comunicări a ediției inaugurale a evenimentului menționăm: conservarea diversității biologice în România în contextul schimbărilor climatice, dezvoltarea în timp a rețelei naționale în arii protejate – parcurile naturale și naționale ale României, biodiversitatea Munților Făgăraș, specii de lepidoptere produse pentru monitorizare și conservare în Parcul Natural Văcărești, managementul speciilor străine invazive de plante de pe văile râurilor ariilor protejate din sectoarele sudice ale munților Făgăraș și Piatra Craiului etc.

Rolurile esențiale ale Grădinii Botanice în conservarea și cercetarea biodiversității

Astfel, sesiunea de comunicări științifice a reprezentat nu doar o oportunitate actualizare a cunoștințelor și diseminare a rezultatelor recente din domeniul științelor vieții, ci și un veritabil dialog interdisciplinar și o reîntâlnire emoționantă între generații de biologi, profesori, foști și actuali studenți, reuniți de pasiunea comună pentru natură și cercetare, aspecte subliniate în cuvântul de deschidere a conferinței de către prof. univ. dr. Paulina Anastasiu, cadru didactic la Facultatea de Biologie a UB și directoarea instituției.

În continuare, pornind de la ipoteza că „grădinile botanice au acest rol foarte important în conservarea și cercetarea biodiversității”, specialista a prezentat succint activitățile instituției-gazdă ca platformă educațională, spațiu dedicat cercetării, formator al unei atitudini responsabile față de mediu în rândul elevilor, studenților și publicului larg. Nu în ultimul rând, a fost subliniată dimensiunea recreativă a acestui spațiu verde care oferă vizitatorilor un cadru propice pentru relaxare și apropiere de natură.

„De-a lungul timpului, Grădina Botanică «Dimitrie Brandza» a fost implicată într-o serie de proiecte de cercetare asupra biodiversității și de educare a tinerilor în spiritul protejării diversității biologice; în acest sens, unul dintre cele mai importante programe pe care le-am derulat este cel legat de managementul speciilor invazive la nivel european, proiect care a avut obiective specifice pe care le-am îndeplinit și ale cărui rezultate pot fi consultate pe site-ul Centrului de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI) al Universității din București. În prezent, suntem în evaluări și sperăm să putem continua proiectul și în următorii patru ani”, a explicat auditoriului Paulina Anastasiu.

Totodată, specialista a prezentat câteva plante rare aflate în colecțiile Grădinii Botanice, dintre care circa 100 de taxoni care se regăsesc în Cartea Roșie Națională și în Rețeaua „Natura 2000” care reunește mai mare rețea de arii protejate din Europa.

De asemenea, conferențiara a evidențiat rolul primordial în conservarea și cercetarea biodiversității a zonele din Grădina Botanică care sunt lăsate să evolueze spontan, habitate în care se instalează specii noi de faună. Tot în cadrul intervenției, Paulina Anastasiu a amintit auditoriului în ce constă și cum se realizează concret la nivel instituțional educația pentru mediu (etichetare colecții, panouri informative, organizarea de tururi ghidate, conferințe, cursuri, programe educative ca „Micul Botanist”) și care este infrastructura disponibilă în Grădina Botanică pentru realizarea obiectivelor educaționale vizate.

Reprezentanta Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din România (MMAP), dr. Sorina-Cristina Marin, a punctat faptul că „un parteneriat interinstituțional cum este cel dintre MMAP și Grădina Botanică și Institutul de Biologie București nu se realizează între două sau trei entități, ci are la bază colaborarea dintre oameni”.

În cadrul evenimentului, puntea între generații a fost simbolic consolidată prin prezența academicianului Dumitru Murariu, personalitate marcantă a biologiei românești, care a inspirat prin exemplul său generații întregi de cercetători seniori și tineri preocupați de Științele Vieții.

Director al Institutului de Biologie al Academiei Române în perioada 2016-2023, în prezent vicepreședinte al Academiei Române și președinte al Comisiei Naționale pentru Cercetări Antarctice şi Medii Extreme, acad. dr. Dumitru Murariu a remarcat faptul că sesiunea de comunicări științifice are un caracter familial, fiind prezenți la o masa rotunda botaniști, specialiști în zoologie, experți în ecologie și în protejarea biodiversității

„Acest eveniment este înainte de toate rodul colaborării dintre gazda noastră, Grădina Botanică, și implicit Universitatea din București, și Institutul de Biologie București și Parcul Natural Văcărești, primul parc natural urban din România”, a subliniat invitatul.

Conservarea diversității biologice din România în contextul schimbărilor climatice (Preserving biological diversity in Romania in the context of climate change) a fost titlul lucrării prezentate de acad. dr. Dumitru Murariu în plen. Astfel, cercetătorul a opinat că modificările climatice globale și naționale au provocat modificări semnificative ale temperaturii și precipitațiilor, iar printre principalele amenințări asupra biodiversității au fost menționate: schimbarea comportamentului speciilor, alterarea habitatelor, dispariția unor specii autohtone, proliferarea speciilor invazive, degradarea ecosistemelor acvatice.

În cadrul sesiunii de comunicări științifice, prof. univ. dr. Paulina Anastasiu a mai prezentat lucrarea cu titlul Aspecte floristice din rezervații geologice de pe teritoriul județului Buzău (Floristic aspects of geological reserves in Buzău County), în calitate de prim autor.

Pornind de la constatarea că datele despre flora rezervațiilor naturale geologice din județul Buzău, altele decât Vulcanii noroioși, sunt lacunare sau chiar inexistente, cercetătoarea a inventariat timp de doi ani flora din siturile Sarea lui Buzău, Blocurile de calcar de la Bădila, Piatra albă „La Grunj”, Chihlimbarul de Buzău. Astfel, studiul – care va fi continuat și în anul 2025 – a evidențiat nu doar specificitatea floristică a acestor habitate, dar și prezența unor specii protejate la nivel european.

În cadrul evenimentului, Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” și Facultatea de Biologie ale UB au mai fost reprezentate de lect. univ. dr. Mihaela Urziceanu, biolog dr. Petronela Camen-Comănescu, biolog dr. Eugenia Nagodă, asist. univ. drd. Ioana-Minodora Sîrbu și masteranda Bianca-Georgiana Tudose, coautori ai cercetării științifice Dincolo de beton și gazon, plantele cu valoare conservativă își găsesc încă loc în peisajul urban al Bucureștiului (Beyond concrete and lawns, plants of conservation value still find a place in Bucharest’s urban landscape).

În cadrul unui studiu desfășurat în perioada 2023-2024 pe un areal constituit din diferite tipuri de spații verzi din Capitală (parcuri, spații rezidențiale, campusuri universitare, cimitire), colectivul de cercetători a identificat aproximativ 40 de specii de plante cu valoare conservativă națională și europeană, precum anumite specii rare de orhidee, gladiole, brândușe, lalele sălbatice etc.

Programul integral al comunicării științifice și lista completă a participanților pot fi accesate aici și aici.