Universitatea din București anunță finalizarea proiectului PNRR EUroLanD

PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată

 Universitatea din București anunță finalizarea proiectului EUroLanD – Modelare complexă a proceselor multiple de degradare a terenurilor în Europa. Către un cadru științific integrator pentru gestiunea durabilă a terenurilor de-a lungul continentului (Complex modelling of multiple land degradation processes in Europe. Towards an integrative scientific framework for sustainable land management across the continent), finanțat de Comisia Europeană prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 9 Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiția 8 Dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare, Apel de proiecte PNRR/2022/C9/MCID/I8.

Proiectul, identificat prin codul CF 216/29.11.2022 și contractul de finanțare 760051/23.05.2023, a fost implementat în perioada 1.07.2023 – 30.06.2026 în cadrul Universității din București, având o valoare totală de 1 076 654 €. Coordonarea proiectului a fost asigurată de Pasquale Borrelli, profesor asociat în cadrul Departamentului de Științe al Universității Roma Tre din Italia, în calitate de director de proiect, și de Remus Prăvălie, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Geografie a Universității din București, în calitate de codirector / manager de proiect. Toate activitățile de cercetare ale proiectului au fost coordonate de cei doi lideri ai proiectului, în cadrul unei echipe interdisciplinare alcătuite din 16 cercetători, care a reunit 6 cercetători seniori cu experiență (inclusiv cei doi lideri), 5 cercetători postdoctorali și 5 doctoranzi.

Obiectivul general al proiectului a fost crearea unui cadru științific integrator pentru gestiunea durabilă a terenurilor agricole afectate de degradare, prin modelarea unor procese multiple de degradare a terenurilor și crearea unui suport informațional complex și ușor accesibil factorilor de decizie și părților interesate din Europa privind multi-degradarea terenurilor agricole europene. Proiectul a urmărit modelarea a 12 procese complexe de degradare, care includ eroziunea hidrică, eroziunea eoliană, pierderea carbonului organic din soluri, salinizarea solurilor, acidificarea solurilor, compactarea solurilor, dezechilibrele nutrienților din soluri, poluarea solurilor cu pesticide, poluarea solurilor cu metale grele, degradarea vegetației, declinul apelor subterane și ariditatea. Cele 12 procese degradative au fost selectate pe baza relevanței lor directe în scăderea fertilității solurilor, diminuarea productivității agricole și, în final, în periclitarea securității alimentare la nivel european și, în general, global.

Pornind de la această selecție, cu o relevanță majoră din perspectivă agroecologică, cele 12 procese de degradare au fost modelate și analizate la nivelul a 40 de țări europene (27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) și 13 state din afara UE), atât ca procese degradative distincte, prin evaluarea individuală a intensității spațiale critice a acestora, cât și prin analiza convergenței spațiale a nivelurilor critice asociate proceselor individuale de degradare. Rezultatele geospațiale au fost integrate, în premieră, într-un cadru metodologic unificator, prin clasificarea binară a proceselor individuale de degradare și intersectarea ulterioară a claselor critice ale acestora, în vederea modelării unui Indice de Multi-degradare (Land Multi-degradation Index – LMI) la scară europeană.

Rezultatele fără precedent obținute la nivelul a peste 2 milioane de km² de terenuri agricole pan-europene au permis realizarea unei evaluări geospațiale integrate a multi-degradării agricole, evidențiind atât intensitatea acesteia, prin cuantificarea numărului de procese degradative coexistente la nivel de pixel, cât și tipologia multi-degradării agricole, rezultată din principalele combinații spațiale ale mecanismelor de degradare identificate la nivel european. Această analiză unificatoare a condus ulterior la elaborarea primului inventar integrat (cartografic și statistic) al multi-degradării terenurilor la scară continentală, care poate constitui un suport decizional strategic pentru optimizarea politicilor macro-regionale și guvernamentale de mediu focalizate pe combaterea degradării terenurilor și utilizarea sustenabilă a mediilor agricole europene.

Rezultatele științifice ale proiectului au fost diseminate prin intermediul a 10 lucrări publicate sau în curs de publicare în jurnale de mare prestigiu (categoria Q1 în Web of Science), 10 participări la conferințe științifice internaționale, dar și prin publicarea a 17 seturi de date geospațiale (raster și vector) pe platforma ESDAC a Comisiei Europene. În ceea ce privește articolele Q1, reprezentative pentru excelența științifică a rezultatelor obținute în cadrul proiectului, acestea au fost publicate în reviste de mare vizibilitate internațională, care însumează un factor de impact (FI) de peste 100 și un Article Influence Score (AIS) cumulativ de peste 30. Printre cele mai relevante jurnale științifice de mare impact internațional, în care au fost publicate rezultate esențiale ale proiectului, se numără Nature Communications (FI 15,7; AIS 5,6), Nature Sustainability (FI 32,1; AIS 9,8) și Reviews of Geophysics (FI 38,5; AIS 12,4).

Dintre studiile publicate, un articol cu o vizibilitate excepțională este „Prăvălie R., et al. 2024. A unifying modelling of multiple land degradation pathways in Europe. Nature Communications 15”, care a integrat principalele rezultate științifice obținute în cadrul proiectului și care a generat o recunoaștere majoră la nivel mondial. Articolul se situează în top 19 cele mai influente articole din aceeași perioadă de publicare din Nature Communications (conform datelor bibliometrice ale revistei), fiind în același timp inclus într-o colecție specială a revistei în 2024 (Top 25 Earth, Environmental and Planetary Sciences Articles of 2024). În plus, articolul se situează în top 1% cele mai citate lucrări din lume pe platforma Web of Science (WoS), în categoria Environment/Ecology (conform platformei WoS).

De asemenea, este de remarcat faptul că studiul se situează în percentila 99 a impactului științific global, ocupând poziția 359 din peste 370.000 de articole din aceeași perioadă de publicare, monitorizate în toate revistele incluse în baza de date globală Altmetric. Mai mult, articolul a înregistrat un impact excepțional în mediul social-media, atingând o audiență potențială de peste 4,6 milioane de urmăritori în rețeaua X (Twitter).

În același timp, rezultatele studiului au fost prezentate și popularizate de publicații internaționale prestigioase din mass-media, precum cotidianul francez Libération. Rezultatele geospațiale ale acestui studiu au fost, de asemenea, diseminate și promovate de Comisia Europeană, care găzduiește în prezent 17 seturi de date ale proiectului pe platforma ESDAC a Centrului Comun de Cercetare (Joint Research Centre).

Mai multe detalii despre proiect și rezultatele obținute pot fi accesate pe site-ul oficial al acestuia. Toate aceste contribuții inovatoare ale proiectului EUroLanD constituie un suport informațional complex pentru fundamentarea politicilor europene de mediu, reconfirmând totodată rolul Universității din București ca pol de excelență în cercetarea internațională.