Luni, 16 decembrie 2024, Universitatea din București a co-organizat, alături de Ministerul Educației, evenimentul 35 de ani de la Revoluția Română din 1989: Aprobarea programei școlare pentru disciplina „Istoria comunismului din România”.
Conferința, găzduită de Biblioteca Facultății de Litere a UB, marchează introducerea, începând cu anul școlar 2025-2026, a unei noi discipline: Istoria comunismului din România. Disciplina este obligatorie și se va preda elevilor din clasele a XII-a (învățământ de zi), respectiv a XIII-a (învățământ seral și cu frecvență redusă).
La deschiderea evenimentului au participat rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, ministra educației din România, Ligia Deca, președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, prof. univ. dr. Daniel Șandru, directoarea Institutului de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române, dr. Mioara Anton, precum și Marcel Bartic, profesor de istorie.
„Eu cred că nu putea fi un loc mai potrivit pentru lansarea acestei programe decât clădirea Universității din București. Aici, la câteva zeci de metri, se află balconul Universității, la 100 m este kilometru zero, sunt crucile care ne amintesc de victimele Revoluției din 1989 și este spațiul în care de fiecare dată românii s-au întâlnit în ultimii 35 de ani, atunci când libertatea a fost pusă în pericol. În această Universitate, în această clădire, din câte știu eu, la Facultatea de Istorie este singurul master de istoria comunismului în România decanul Facultății de Istorie, domnul Gheboianu fiind unul dintre specialiștii noștri în istoria perioadei comuniste. Și ce este mai important, profesorii și studenții Universității din București, în toată istoria ei de 330 de ani de la înființarea Academiei Domneștesti, al cărei ziduri sunt aici, în curte, sub zidurile actualei clădiri a universității, profesorii și studenții s-au ridicat pentru a apăra libertatea și valorile unei societăți deschise ale democrației”, a remarcat rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, în deschiderea evenimentului.
Programa își fixează că obiectiv principal să ofere elevilor posibilitatea de a cunoaște și a înțelege particularitățile regimului comunist din România, practicile și politica economică specifice regimului, impactul social și cultural avut de acesta asupra societății românești.
Studiul acestei discipline va asigura elevilor formarea unei perspective critice asupra regimului comunist și înțelegerea impactului său asupra societății, drepturilor individuale și economiei.
„De mai mulți ani, Universitatea din București, prin vocea mea și a altora, spune peste tot că trebuie să avem în București, așa cum au toate națiunile care au trecut prin regimuri totalitare, muzee memoriale ale regimurilor totalitare și ale victimelor acestora. Vedem cum memoria victimelor Holocaustului este păstrată peste tot în lume. În Washington, în centru, vedem un Muzeu al Holocaustului, la fel, la Auschwitz-Birkenau în Germania. Trebuie să avem un astfel de muzeu al totalitarismelor în România – trebuie să afle românii că cel mai mare istoric al României, Nicolae Iorga a fost executat cu sânge rece de legionari și la fel Virgil Magearu și la fel mulți alți intelectuali”, a adăugat profesorul Marian Preda.
Conținuturile noii discipline sunt structurate pe 13 domenii, organizate în baza criteriului cronologic, precum și tematic, cuprinzând o introducere în studiul regimurilor comuniste, urmată de temele în care sunt abordate noțiuni referitoare la sistemul politic din România (instituții de stat și de partid, politici represive și forme de opoziție și contestare), relații internaționale, aspecte privitoare la economie, structuri sociale și politici din domeniul educației, sănătății, culturii, Revoluția din decembrie 1989, memoria regimului comunist.
„Contextul actual confirmă faptul că avem nevoie ca elevii noștri să cunoască și să înțeleagă evenimentele care au determinat și marchează, încă, prezentul. Avem obligația de a combate ignoranța și manipularea bazată pe istorie. O cunoaștere inadecvată sau chiar lipsa cunoașterii faptelor istorice din perioada regimului comunist lasă loc unor distorsiuni care pot influența inclusiv comportamentul electoral. Începând de astăzi, disciplina «Istoria comunismului din România» completează efortul educațional de a oferi tinerilor o înțelegere profundă a trecutului recent al țării noastre. Este o lecție despre fragilitatea libertății și despre cum, prin indiferență sau complicitate, răul poate deveni banal, așa cum ne-a avertizat Hannah Arendt. Creșterea extremismului, a intoleranței și a tendințelor autoritare ne arată cât de importantă este educația istorică în formarea unor cetățeni conștienți și responsabili. Să nu uităm niciodată: istoria nu este doar despre trecut, ci despre noi toți, aici și acum. Tinerii noștri merită o educație care să îi învețe să prețuiască libertatea, să apere democrația și să construiască o societate în care, în mod ideal, răul să nu mai aibă loc”, a punctat ministra educației, Ligia Deca.
În procesul de concepere și redactare a programei pentru noua disciplină, elaborată de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, au colaborat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, Academia Civică, reprezentanții ai Facultății de Istorie a Universității din București și ai facultăților de istorie din alte instituții de învățământ superior, Inspectoratul Școlar al Municipiului Bucuresti, Colegiul Național Militar „D. Cantemir” din Breaza, Colegiul Național „C. Negruzzi” din Iași, Colegiul Național „C. Negri” din Galați, Colegiul Național „L. Rebreanu” din Bistrița, Colegiul Național din Iași, respectiv Colegiul Național „D. Cantemir” din Onești.
Programul complet al evenimentului este disponibil aici, iar înregistrarea integrală a conferinței poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Universității din București.