Universitatea din București va acorda titlul de Profesor Honoris Causa profesorului Alexandru Gafton

Universitatea din București (UB) va acorda, în cadrul unei ceremonii care se va desfășura miercuri, 18 martie 2026, distincția de Profesor Honoris Causa profesorului Alexandru Gafton, reputat lingvist și profesor de istoria limbii române și lingvistică generală la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Evenimentul de acordare a înaltei distincții va avea loc începând cu ora 15:30, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere (Strada Edgar Quinet, nr. 5-7).

Profesorul Alexandru Gafton este una dintre personalitățile marcante ale lingvisticii românești contemporane, un cercetător care a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea studiilor de istorie a limbii române și de filologie românească.

Absolvent al Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a obținut titlul de doctor în filologie în anul 2000, cu teza Studiu lingvistic asupra Codicelui popii Bratul în comparație cu alte versiuni ale Apostolului din secolul al XVI-lea. De-a lungul carierei sale universitare, desfășurată în întregime la universitatea ieșeană, a parcurs toate etapele academice până la poziția de profesor universitar, contribuind la formarea mai multor generații de filologi în domenii precum istoria limbii române, istoria limbii române literare, lingvistica diacronică, filologia și editarea textelor vechi și paleografia româno-chirilică.

Domeniul central al cercetărilor profesorului Alexandru Gafton îl constituie lingvistica diacronică și istoria limbii române, studiile sale concentrându-se în mod constant asupra românei vechi și asupra proceselor de constituire a normei literare.

În numeroase volume de referință, Gafton a evidențiat rolul decisiv al traducerii textelor biblice din secolele al XVI-lea și al XVII-lea în formarea limbii române literare, analizând modul în care acestea au contribuit la configurarea unui model de limbă literară capabil să exprime precis și nuanțat conținuturi doctrinare și culturale. În același timp, lucrări precum Hipercorectitudinea investighează mecanismele interne ale schimbării lingvistice, oferind perspective importante asupra evoluției fonetice și fonologice.

Activitatea sa științifică îmbină reflecția teoretică cu practica filologică propriu-zisă. Profesorul Gafton a realizat ediții critice ale unor texte fundamentale ale românei vechi – precum Codicele Bratul, Biblia de la București (1688) sau Palia de la Orăștie –, contribuții esențiale pentru filologia românească. În paralel, lucrări precum Elemente de istorie a limbii române sau Introducere în paleografia româno-chirilică au devenit instrumente importante pentru formarea filologică universitară.

În ultimele decenii, cercetările sale s-au extins către domeniul biolingvisticii, în care analizează limbajul uman din perspectiva interacțiunii dintre biologie, cogniție și viața socială. Volumul Biolingvistică. Constituirea și funcționarea limbajului uman (Editura Universității din București – Bucharest University Press, 2024) propune o sinteză amplă asupra fundamentelor biologice și sociale ale  facultății limbajului, interpretat ca fenomen biosocial, emergent din cooperarea unor factori biologici, cognitivi și sociali care, de-a lungul evoluției speciei, au ajuns să funcționeze într-un sistem integrat. În aceeași direcție se înscrie și lucrarea Fundamentele biosociale ale limbii (Editura Universității din București – Bucharest University Press, 2025), precum și traducerile realizate din autori importanți ai biolingvisticii și ai teoriei evoluției limbajului, precum Jean-Louis Dessalles, Eva Jablonka, Daniel Dor sau Robert C. Berwick și Noam Chomsky.

Pe lângă activitatea de cercetare, profesorul Alexandru Gafton a inițiat și coordonat proiecte academice de amploare, precum Corpusul electronic al textelor românești vechi (1521–1640), un instrument esențial pentru studiul românei vechi. De asemenea, a coorganizat conferința internațională Text și discurs religios și a fondat revista Diacronia, dedicată cercetărilor de lingvistică diacronică.

Profesorul Gafton a avut și un rol important în configurarea instituțională a filologiei românești contemporane. A ocupat funcțiile de șef al Catedrei de limba română și lingvistică generală, prodecan și decan al Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și a fost președinte al Comisiei de filologie a C.N.A.T.D.C.U. (2012–2016), contribuind la elaborarea criteriilor naționale de evaluare academică pentru domeniul Filologie. Activitatea sa a fost recunoscută prin acordarea titlului de Doctor Honoris Causa de către Universitatea „Valahia” din Târgoviște (2016), Universitatea din Pitești (2017) și Universitatea din Craiova (2020).

Prin acordarea acestei distincții, Universitatea din București recunoaște contribuția profesorului Alexandru Gafton la dezvoltarea lingvisticii și filologiei românești și rolul său în deschiderea studiului limbajului către dialogul interdisciplinar cu științele cognitive și ale vieții.

În acest sens, în continuarea ceremoniei, începând cu ora 17:00, va avea loc masa rotundă Întrebarea „interzisă”: originea limbajului. Relevanța interdisciplinarității, care, luând ca punct de pornire problema originii limbajului, își propune o discuție mai largă despre interdisciplinaritate. Evenimentul este precedat de lansarea a trei volume publicate în colecția Studii interdisciplinare a Editurii Universității din București – Bucharest University Press, care propun perspective diferite asupra evoluției și naturii limbajului: Alexandru Gafton (2024), Biolingvistică. Constituirea și funcționarea limbajului uman, Editura Universității din București – Bucharest University Press, Alexandru Gafton (2025), Fundamentele biosociale ale limbii, Editura Universității din București – Bucharest University Pres, și Robert C. Berwick & Noam Chomsky (2026), De ce doar noi? Limbaj și evoluție, Editura Universității din București – Bucharest University Press.

În cadrul mesei rotunde vor lua cuvântul prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, prof. univ. dr. Marian Preda, conf. univ. dr. Sorin Costreie, prof. univ. dr. Virgil Băran, și prof. univ. dr. Alexandru Gafton. Discuția va fi moderată de conf. univ. dr. Alexandru Nicolae.