Grădina Casei Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului al UB are o nouă înfățișare

Grădina Casei Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București, are de acum un nou aspect și o nouă funcționalitate. Ambele au fost obținute în urma proiectului „DinoGarden – permacultură la muzeu” care s-a încheiat recent.

Proiectul și-a propus realizarea unui spațiu funcțional, bazat pe principii de permacultură, în măsură să continue experiența turiștilor care vizitează expoziția „Balauri, dragoni, dinozauri” amenajată la Casa Geoparcului Țara Hațegului.

„Proiectul a avut la bază o nevoie pe care am observat-o în rândul celor care ajungeau în spațiul amenajat în cadrul proiectului. Anul trecut, vizitatorii, voluntarii, partenerii noștri, atunci când veneau la Casa Geoparcului, aveau parte de o curte relativ funcțională, dar cu mare potențial de îmbunătățire. Te întâmpinau potecile înierbate, un foișor în care se putea sta doar dacă era vreme bună pentru că nu avea acoperiș, pe bănci făcute de voluntari din paleți de lemn. În spatele curții era o a doua construcție, care nu mai avea nicio funcționalitate. Am decis să facem ceva ca să utilizăm cât mai bine spațiul și resursele avute la dispoziție și așa a luat naștere ideea acestui proiect de permacultură”, afirmă Maria Crețescu, coordonatoarea proiectului.

În urma unei analize detaliate realizate în cadrul proiectului au fost identificate nevoile celor care desfășoară activități la Casa Geoparcului sau o vizitează. Pentru a adopta cele mai bune soluții, echipa proiectului a lucrat cu un designer de permacultură, Cantemir Păcuraru. Cu ajutorul specialistului a fost realizat un design de permacultură care să răspundă nevoilor deja identificate și care să fie un model de sustenabilitate.

După multe ore de muncă, au fost refăcute aleile și umplute cu pietriș pentru a permite apei pluviale să se infiltreze direct în pământ fără să mai stagneze sau să ajungă în canalizare. Structura din spatele curții a fost transformată într-un foișor de mari dimensiuni, cu mese și bănci, care poate găzdui ateliere la care să participe până la 34 de persoane, de primăvara până toamna, indiferent de vreme. Foișorul are un acoperiș de pe care apa de ploaie este colectată într-un butoi și este utilizată la udatul grădinii în perioade cu precipitații puține. Fostul foișor a fost păstrat, dar a primit un rol foarte important, acela de colectare. Într-o parte au fost realizate două lăzi de compostare, de câte 1 m³ fiecare, pentru materia organică rezultată de la vegetația din curte (iarbă, crengi, fructe căzute din pomi sau alte resturi organice). De cealaltă parte, în fața compostorului, a fost amenajat un spațiu pentru coșuri dedicate colectării selective a gunoiului – menajer, plastic și metal, hârtie.

Au mai fost realizate trei paturi înălțate pentru cultivarea plantelor anuale, numai bune de a fi consumate imediat ce au fost culese. Aceste straturi înălțate au și rol educativ, pentru că vizitatorii pot vedea cum arată, în mediul lor natural, plantele pe care ei le consumă. De asemenea, comunitatea locală poate afla informații despre cum să cultive plante fără să folosească îngrășăminte chimice. Un recipient „turn de râme”, amplasat în unul dintre straturile înălțate, are rol de a produce compostul atât de util pentru fertilizarea solului. De altfel și în zona de birouri a fost amenajat un spațiu de obținere a compostului într-un recipient închis ermetic, bazat pe metoda japoneză bokashi.

„Mulțumită proiectului DinoGarden, am pus bazele unei grădini pădure în care au fost plantate peste 50 de specii noi. Grădina pădure imită o pădure naturală, doar că plantele sunt în marea lor majoritate comestibile pentru oameni și au roluri bine stabilite în acest ecosistem creat. În grădina pădure pe care am creat-o avem șapte straturi de vegetație – pomi fructiferi, arbuști, tufe, plante cățărătoare, plante acoperitoare de sol, rădăcinoase și ciuperci”, mai spune Maria Crețescu.

Utilitatea tuturor amenajărilor din cadrul proiectului a fost testată prin intermediul mai multor activități teoretice îmbinate cu cele practice, la care au participat elevii de la școala parteneră, voluntarii pentru Geoparc și localnici. În urma acestor activități au rezultat trei ateliere noi, cu rol educativ, care să îi ajute pe vizitatori, dar și pe elevii curioși să afle mai multe despre natură, să învețe să recunoască mai bine legumele, cum să colecteze selectiv deșeurile sau chiar să își reamenajeze locuința după principiile permaculturii.

Evenimentul intitulat „Ziua Recoltei” a fost parte din proiect și a reprezentat o bună oportunitate de schimb de semințe și sfaturi valoroase cu membri din comunitatea locală.

Proiectul „DinoGarden – permacultură la muzeu” a fost derulat de Asociația Drag de Hațeg și Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, Universitatea din București. Partenerii în proiect a fost Asociația Femeilor din Santamaria Orlea, Școala Gimnazială din Sîntămăria Orlea și AccentMedia. Proiectul a fost finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România în urma câștigării unui concurs național de proiecte.