„O nouă viziune asupra problemei camerei întunecate în cadrul principiului energiei libere”, tema unei noi ediții a Seminarului de Cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică

Joi, 7 martie 2024, va avea loc o nouă ediție a Seminarului de Cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică, organizat în parteneriat cu Centrul de Cercetări în Logica, Filosofia și Istoria Științei (CELFIS) din cadrul Universității din București.

Prelegerea cu titlul „O nouă viziune asupra problemei camerei întunecate în cadrul principiului energiei libere” va fi susținută de drd. Cătălin Teoharie, doctorand la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Conferința se va desfășura în intervalul orar 18:00-19:30, în format hibrid, atât la sediul Facultății de Filosofie (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6), cât și online, pe platforma Zoom. 

O nouă viziune asupra problemei camerei întunecate în cadrul principiului energiei libere

„În această prezentare voi începe prin a prezenta problema camerei întunecate și soluțiile oferite acesteia de Karl Friston, Andy Clark și alții, în cadrul Principiului Energiei Libere. Apoi voi oficializa problema camerei întunecate, voi discuta versiunile acesteia și voi înțelege cum premisele și concluzia acesteia au fost tratate de Friston și alții, respingând în esență concluzia intermediară că agenții tind să locuiască în camere întunecate. În final, voi propune propria mea soluție la problema camerei întunecate, arătând că agenții tind să locuiască în camere întunecate. În multe ocazii și aceasta este o soluție eficientă la problema reducerii energiei libere. Acest lucru contravine părerii obișnuite a susținătorilor principiului energiei libere. Ceea ce este în concordanță cu Friston și alții este ideea că agenții tind să nu rămână prea mult timp în aceste camere întunecate datorită faptului că acest lucru nu duce la reducerea pe termen lung a energiei libere. Reducerea pe termen lung a energiei libere nu se va produce din cauza energiei libere medii pe termen scurt, așa cum sugerează Friston, ci mai degrabă datorită altor procese care sunt pur și simplu legate la modele care au ca obiectiv reducerea pe termen lung a energiei libere. O parte esențială aici constă în Principiul Energiei Libere modificat pe care îl propun, conform căruia agenții pot primi parametri de intrare direct, în loc să folosească propriile modele statistice pentru reducerea energiei libere. Acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care agenții umani nu cad pe perioade lungi de timp în capcana problemei camerei întunecate. Acest lucru se datorează faptului că implicarea în medii sociale și culturale de acoperire reduce energia liberă pe termen lung datorită utilizării parametrilor de intrare direct, așa cum se explică prin Principiul Energiei Libere modificat.”

Pentru detaliile de conectare, vă rugăm să urmăriți pagina de Facebook a Seminarului Departamentului de Filosofie Teoretică UniBuc.

În cadrul Departamentului de Filosofie Teoretică a UB sunt oferite cursuri din sfera logicii, a filosofiei limbajului, a filosofiei minţii şi a ştiinţelor cognitive, precum şi a epistemologiei sau a istoriei şi filosofiei ştiinţei. Departamentul oferă cursuri cu caracter general, de dezvoltare a abilităţilor argumentative şi de gândire critică, dar şi cursuri care urmăresc instruirea specifică în sub-domeniile abordate ale filosofiei. Programa dezvoltată de membrii Departamentului de Filosofie Teoretică îi ajută pe studenţi să se familiarizeze cu principalele teorii filosofice cu privire la existenţă, cunoaştere, adevăr, minte, ştiinţă, şi de asemenea, să deprindă şi să exerseze abilităţile de a argumenta, de a gândi critic, sistematic şi riguros.