Joi, 19 septembrie 2024, a avut loc vernisajul expoziției „Icoană în țesătura memoriei: macedoromânii. Arc peste timp”, co-organizată de Universitatea din București și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
Evenimentul va avea loc în Sala „Gheorghe Focșa” a muzeului. Expoziția va fi deschisă până pe data de 10 ianuarie 2025.
Evenimentul a fost deschis de dr. Paula Popoiu, manager al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, principal partener al Universității din București, în inițiativa organizării expoziției. Specialista a subliniat necesitatea unor evenimente de acest fel, pentru a păstra vie memoria macedoromânilor și a le recunoaște contribuția la cultura națională.
După acest moment, a luat cuvântul apoi dr. Sergiu Nistor, consilier prezidențial al Departamentului „Cultură, Culte şi Minorități Naționale” din cadrul Administrației Prezidențiale.
Evenimentul a fost moderat de conf. univ. dr. Florentina Nițu, cadru didactic la Facultatea de Istorie a UB și curator al expoziției, prof. univ. dr. Adina Berciu-Drăghicescu, cadru didactic la Facultatea de Litere a UB, dr. Marian Crăciun, director al Departamentului de Consiliere și Orientare Pentru Carieră (DCOC), și dr. Georgiana Onoiu, cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a UB și șef al Secției Tezaurizare patrimoniu cultural. Evidență științifică. Baze de date la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
Din partea Universității din București – care a împlinit, în anul 2024, 160 de ani de existență – și a conducerii instituției, a luat cuvântul prof. univ. dr. Magdalena Platis, prorector al UB pentru Prorector Studenți, managementul calității, sustenabilitate și responsabilitate socială. Reprezentanta UB a subliniat importanța implicării Universității din București în acest tip de proiecte, menționând inițiativele anterioare ale echipelor de cercetare din cadrul instituției, ca și rezultatele remarcabile de până acum.
Din partea Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din București, de asemenea partener în organizarea expoziției, a luat cuvântul acad. dr. Sabina Ispas, directorul al institutului.
Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe au fost reprezentate de dr. Doru Liciu, în calitate de director.
La eveniment, mesajul Cristinei-Lavinia Arnăutu, director cu atribuții de secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, finanțator al unor proiecte destinate macedoromânilor derulate de Universitatea din București, a fost rostit de consilierul Floarea Andreescu.
Prof. univ. dr. Adina Berciu-Drăghicescu a făcut o scurtă prezentare a importanței macedoromânilor în istoria României, precum și a contribuției acestora la civilizația și cultura română. A subliniat, de asemenea, importanța unor proiecte care să readucă în atenția publicului larg situația macedoromânilor, reunind resurse pe care partenerii proiectului le-au pus la dispoziție, pentru realizarea expoziției.
În continuare, dr. Marian Crăciun a menționat eforturile făcute pentru a realiza selecția informațiilor, documentelor și obiectelor expuse, cât și dedicarea echipei tehnice de proiect, fără de care rezultatele vizibile în expoziție nu ar fi fost posibile.
Conf. univ. Dr. Florentina Nițu a mulțumit, în calitate de manager de proiect, tuturor partenerilor care s-au implicat în realizarea expoziției. De asemenea, curatorul a subliniat importanța expoziției pentru Universitatea din București, printre fondatorii acesteia, în anul 1864, aflându-se multe personalități cu origini macedoromâne.
Istoria, cultura și civilizația macedoromânilor, împărtășite publicului larg
Evenimentul marchează, în anul aniversar al Universității din București (160 de ani de la fondare, 4/16 iulie 1864), o serie de evenimente relevante pentru istoria macedoromânilor: 145 de ani de la fondarea Societății de Cultură Macedo-Română – SCMR (23 septembrie/5 octombrie 1879 și recunoscută prin Înalt Decret Domnesc la 15/27 aprilie 1880), 160 de ani de la constituirea primei școli pentru aromâni, pe 2/12 iulie 1864, la Târnova, lângă Bitolia (azi, în Macedonia de Nord) și 190 de ani de la nașterea lui V.A. Urechia (15/27 februarie 1834), primul președinte al SCMR și mare sprijinitor al românilor macedoneni, în lupta lor pentru emancipare națională.
Astfel, scopul expoziției este acela de a face cunoscută publicului larg istoria, cultura și civilizația macedoromânilor, și precum și contribuția acestora la dezvoltarea statului național român.
Expoziția surprinde, din perspectivă colaborativă și interdisciplinară, o serie de aspecte importante legate de destinul macedoromânilor, parte componentă a poporului român, aflați în dreapta sau în stânga Dunării.
Realizarea evenimentului, precum și suportul pentru organizarea vernisajului, au fost posibile datorită sprijinului Ministerului Culturii, prin suportul acordat în cadrul proiectului Românii sud-dunăreni. Istorie, tradiții, continuitate și al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, prin proiectul Memoria locurilor 2.0. Pe urmele românilor sud-dunăreni.
Fotografii, hărți, documente, medalii, stindarde, înregistrări audio-video, obiecte și podoabe, printre exponate
În cadrul expoziției, sunt aduse în fața vizitatorilor o serie de piese originale (fotografii, hărți, documente, medalii, stindarde, înregistrări audio-video, obiecte și podoabe etc.) din patrimoniul partenerilor proiectului: Muzeul Universității din București; Societatea de Cultură Macedo-Română; Unitatea Arhive Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe; Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din București; Fundația Culturală „Mușata armână” din localitatea Mihail Kogălniceanu din județul Constanța; Fundația „Nicolae Iorga” din Saranda, Albania; Niculae Dușu și „Celco” SA; colecționarul privat Matei Constantin.
Au fost proiectate imagini rezultate ca urmare a cercetărilor de teren realizate în cadrul proiectului Memoria locurilor 2.0. Pe urmele românilor sud-dunăreni, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
O contribuție deosebită, atât prin expertiza personală, cât și prin exponatele puse la dispoziție, a avut-o Iulia Wisoșenschi, cercetător în cadrul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, precum și purtătoare a tradiției de familie, în eforturile de edificare a Muzeului „Gh. Celea” din localitatea Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, dedicat aromânilor.
Mai multe informații despre expoziția „Icoană în țesătura memoriei: macedoromânii. Arc peste timp” pot fi consultate aici.





