Parteneriate academice și instituționale pentru dezvoltarea serviciilor climatice prin proiectele de cercetare ale Universității din București

Universitatea din București, în parteneriat cu Society for Urban Ecology (South-East Europe Chapter), Administrația Națională de Meteorologie și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Silvicultură (filiala Brașov), a organizat în data de 23 octombrie 2025 workshopul  „Serviciile climatice – instrument strategic pentru consolidarea rezilienței și adaptării la provocările climatice în zonele metropolitane din România”.

Evenimentul a avut loc la Rectoratul Universității din București, fiind dedicat aniversării doamnei profesor universitar emerit dr. Maria Pătroescu, ilustru pedagog și cercetător în domeniul geografiei și cercetării mediului.

Workshopul a valorificat experiențele din proiectele Horizon Europe  Climate-Resilient Development Pathways in Metropolitan Regions of Europe – Carmine (coordonat de Administrația Națională de Meteorologie, prof. univ. dr. Sorin Cheval, perioada 2024-2028), Horizon Widera Integration of citizen SCIENCE best practices to Upscale and maximise projects impact related to Green Deal and EU missions – ScienceUs (coordonat de Universidad Autonoma de Madrid, perioada de implementare 2024-2026) și DUT GRowing Effective & Equitable Nature-based Solutions through INClusive Climate Actions – GREEN-INC (coordonat de University of Amsterdam, perioada de implementare 2024-2026), în toate trei Universitatea din București fiind partener prin membrii Centrului de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI) din cadrul Facultății de Geografie.

Workshopul a atras un număr de 87 de participanți reprezentanți ai mediului academic (cadre didactice, cercetători, doctoranzi, masteranzi), instituțiilor publice (Administrația Națională de Meteorologie, Centrul Național de Cartografie, Primăria municipiului București, ROSA, UEFISCDI, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării), mediului privat (Multidimension SRL, GEOSTUD), societății civile (Informart, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București, GEYC, Avalanșe în Carpați, Proreciclare, nu depozitare), mass media (trustul Antena) și mediului politic (ex-consilier general al municipiului București, Ana Ciceală).

De remarcat este prezența reprezentanților a două centre de competență, înființate prin Programul Național de Redresare și Reziliență, respectiv DTE Climate – pentru adaptarea la schimbări climatice (coordonat de Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București) și ResPonSE – în domeniul reconstrucției și protecției ecosistemelor acvatice (coordonat de Universitatea din București).

Workshopul a fost structurat în trei părți, toate dedicate explorării rolului serviciilor climatice în sprijinirea deciziilor strategice și a dezvoltării durabile.

1. Serviciile climatice – instrument strategic pentru reziliență metropolitană

Evenimentul a fost deschis de Prof. univ. dr. Cristian Iojă, care a oferit un cuvânt introductiv și a prezentat contextul general al workshopului, subliniind importanța serviciilor climatice ca instrumente de sprijin pentru adaptarea urbană și regională.

Prof. univ. dr. Sorin Cheval (ANM) a continuat cu o prezentare detaliată a parcursului informațional de la date climatice brute la indici, indicatori, produse și, în final, servicii climatice. Au fost evidențiate aspecte esențiale precum coproducerea, continuitatea, integrarea și accesibilitatea datelor, precum și calitatea acestora. Un punct important a fost rolul beneficiarului în definirea nevoilor și contribuția cu date relevante pentru dezvoltarea serviciilor climatice personalizate.

1. Diversificarea serviciilor climatice – exemple de bune practici

A doua parte a workshopului a fost dedicată prezentării proiectului Horizon Europe Carmine – Climate-Resilient Development Pathways in Metropolitan Regions of Europe, introdus de Sorin Cheval, coordonatorul proiectului. În cadrul acestei secțiuni, au fost prezentate direcții inovatoare și exemple de diversificare a serviciilor climatice:

• Modelarea de mediu la scară fină – o direcție strategică pentru optimizarea serviciilor climatice, prezentată de Ștefan Gabrian (ANM).
• Digital twins – punți între date, decizie și acțiune climatică, prezentare susținută de Cezar Ungurean (INCDS).
• Experiența centrului de competență DTE – „Climate Change Digital Twin Earth for Forecasts and Societal Redressement”, prezentată de Florian Bodescu (Multidimension SRL).
• Platforme de suport decizional pentru dezvoltarea serviciilor climatice adaptative – experiența Carmine, prezentată de Vasile Crăciunescu (ANM).
• Living Lab-urile – infrastructuri instituționale pentru consolidarea serviciilor climatice, prezentate de Mihai Niță (UB), cu exemple din Carmine și GreenInc.
• Știința cetățenească – catalizator al inovării în dezvoltarea serviciilor climatice, prezentată de Cristian Iojă (UB), cu referire la proiectul ScienceUs.

III. Panel de discuții – provocări și soluții pentru dezvoltarea serviciilor climatice

Evenimentul s-a încheiat cu un panel interactiv moderat de Ana-Maria Todoran (UB, GEYC), cu participarea unor reprezentanți din mediul academic, administrativ, economic, civic și politic: Sorin Cheval (ANM), Ana Ciceală (SENS), Mihai Niță (UB), Marius Matache (InformArt), Florian Bodescu (Multidimension SRL), Claudia Pamfil (ADIZMB), Carmen Prodan (PMB).

Printre întrebările discutate s-au numărat:

1. Armonizarea nevoilor instituționale – Cum pot fi aliniate obiectivele instituțiilor științifice, administrative și economice în dezvoltarea serviciilor climatice? Ce rol poate juca societatea civilă?
2. Rolul educației și cercetării – Cum contribuie instituțiile academice la coproducerea serviciilor climatice relevante pentru comunități?
3. Decizii în context de incertitudine – Cum pot serviciile climatice sprijini luarea deciziilor în instituții publice și private?
4. Interoperabilitate și colaborare – Ce mecanisme instituționale sunt necesare pentru integrarea eficientă a datelor și colaborarea interinstituțională?

Workshopul a evidențiat potențialul serviciilor climatice ca instrument strategic pentru adaptarea și reziliența zonelor metropolitane, subliniind nevoia unei cooperări consolidate între producătorii și beneficiarii acestora. Participanții au accentuat importanța educației climatice, a convergenței proiectelor europene și a rolului științei în generarea de întrebări și date relevante.

S-a discutat despre responsabilitatea instituțiilor publice de a acționa în interesul cetățeanului, a mediului socioeconomic de a construi o economie rezilientă, a societății civile de a veghea și sprijini instituțiile și cetățenii, a mediului politic de a crea reguli echitabile și a mass media de a informa corect și onest publicul. Toate aceste componente sunt esențiale pentru dezvoltarea unor servicii climatice eficiente, incluzive și sustenabile.

Evenimentul a fost susținut prin proiectul Excelența și impact global: personalități de renume ale Universități din București, care susține manifestări de interes național din Fondul pentru Situații Speciale.