Universitatea din București a primit vizita Roxanei Mînzatu, Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene, și a organizat cel mai amplu dialog realizat vreodată în România cu un comisar european

Universitatea din București a organizat vineri, 21 noiembrie 2025, în parteneriat cu Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, cel mai amplu dialog realizat vreodată în România între cetățeni și un decident la nivel european, în persoana Roxanei Mînzatu, Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. Evenimentul a reunit studenți, profesori, specialiști, reprezentanți ai mediului universitar, mediului privat și neguvernamental, dar și cetățeni interesați să discute direct cu cel mai important reprezentant al României la Bruxelles.

Delegația Universității din București care a întâmpinat-o pe Roxana Mînzatu a fost condusă de prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul UB.

La eveniment, Universitatea din București a fost reprezentată de conf. univ. dr. Sorin Costreie, președintele UNICA – Network of Universities from the Captials of Europe, coordonator al Alianței CIVIS în UB, și de conf. univ. dr. Constantin Vică, director al Secțiunii de Științe Umaniste al Institutului de Cercetare al Universității din București.

De asemenea, din delegația UB a făcut parte și conf. univ. dr. Paul Pop, prodecan al Faculății de Drept a UB.

La 18 ani de România în UE, Universitatea din inima Bucureștiului, transformată în Universitatea din inima Europei

În cadrul dialogului, Roxana Mînzatu a oferit o imagine cuprinzătoare asupra transformărilor ultimilor 18 ani de România în UE, dar și asupra vulnerabilităților care continuă să afecteze această relație. În deschiderea dialogului, ea a declarat că „România și-a schimbat fața în acești 18 ani. Apartenența la familia europeană a adus lucruri semnificative, a scos din sărăcie și risc de excluziune socială un număr semnificativ de oameni și au fost vieți care au fost schimbate în bine. Europa se simte bine în România… dar România încă nu se simte la ea acasă în Bruxelles, nu se simte la ea acasă peste tot în Europa. România trebuie să fie ea mai largul ei în Europa, în marile dezbateri despre securitate, competitivitate. Suntem o țară mare, o țară importantă, cu o locație strategic relevantă în regiunea Mării Negre”.

Evenimentul a fost moderat de Tana Foarfă, Director Executiv Europuls, de conf. univ. dr. Sorin Costreie, președintele UNICA, și de Francesca Cristea, Head of Policy Europuls, și a adus în prim-plan teme majore pentru viitorul României în Uniunea Europeană, pornind de la întrebarea „România și UE – o relație la distanță bazată pe încredere?”.

Dialogul a fost unul intens și dinamic, alimentat de interesul ridicat al participanților, care au adresat numeroase întrebări despre viitorul educației, piața muncii, demnitatea lucrătorilor, combaterea dezinformării și modul în care România poate avea o voce mai puternică în procesele decizionale europene. Discuțiile au abordat modul în care România poate consolida participarea sa la proiectul european, printr-o implicare mai activă în elaborarea politicilor comune și prin stimularea încrederii reciproce între cetățeni și instituțiile europene, iar evenimentul a fost un prilej de analiză asupra competitivității economiei europene și asupra viitorului muncii, într-un context în care digitalizarea și tranziția verde rescriu regulile pieței forței de muncă.

Viitorul european al educației, discutat la Universitatea din București

Ambasadori, studenți, profesori, antreprenori, jurnaliști și membri ai comunității academice au adus în discuție provocări reale, iar schimbul de idei a arătat o preocupare autentică pentru direcția europeană a țării și pentru felul în care noile generații se pot pregăti, prin educație, pentru transformările profunde ale Uniunii Europene.

De altfel, dialogul a demonstrat că publicul românesc este nu doar interesat, ci și pregătit să contribuie la marile dezbateri europene, confirmând, încă o dată, misiunea Forumului EUROSFAT de a crea un spațiu necesar pentru întâlnirea dintre cetățeni și decidenți.

De asemenea, un alt punct central al dialogului a fost educația – privită nu doar ca pilon al dezvoltării economice, ci și ca instrument esențial pentru promovarea valorilor democratice și europene. Participanții au discutat despre rolul noilor generații în conturarea priorităților europene, despre perspectivele viitorului Cadru Financiar Multianual post-2027 și despre cum pot fi direcționate investițiile europene pentru a susține formarea competențelor viitorului. O atenție deosebită a fost acordată rețelelor universitare europene, mai ales în contextul în care 26 instituții de învățământ superior din România participă activ în astfel de alianțe. Iar universitatea din București se află printre ele: în 2019 a pus bazele Universității Civice Europene CIVIS, alături de alte șapte universități de prestigiu europene. Astăzi, în 2025, din rețeaua CIVIS fac parte 11 universități europene: Universitatea Aix-Marseille, Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, Universitatea din București, Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitatea din Glasgow, Universitatea Autonomă din Madrid, Universitatea „Sapienza” din Roma, Universitatea „Paris Lodron” din Salzburg, Universitatea din Stockholm, Universitatea „Eberhard Karls” din Tübingen și Universitatea din Lausanne.

Răspunsurile Roxanei Mînzatu au oferit context și claritate asupra acestor teme, dar și asupra altor subiecte teme esențiale pentru societatea românească: scăderea competențelor de bază în Europa, nevoia unui nou impuls pentru formarea profesorilor, importanța protejării lucrătorilor mobili și rolul educației în consolidarea rezilienței democratice.

Evenimentul a fost urmat de o serie de întâlniri bilaterale între reprezentanți ai Comisiei Europene și reprezentanți ai Universității din București. Din partea UB, la aceste întâlniri au participat prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul UB, conf. univ. dr. Sorin Costreie, președintele UNICA – Network of Universities from the Captials of Europe, coordonator al Alianței CIVIS în UB, și conf. univ. dr. Paul Pop, prodecan al Faculății de Drept a UB.

Dialogul, organizat sub patronaj european și cu sprijin solid

Evenimentul s-a desfășurat, ca în fiecare an, sub patronajul Parlamentului European, Comisiei Europene și Președinției rotative a Consiliului UE. Ne-am bucurat, de asemenea, de sprijinul partenerilor EUROSFAT 2025: Biroul Parlamentului European în România, Reprezentanța Comisiei Europene în România, Președinția daneză la Consiliul UE, Universitatea din București – Facultatea de Drept, Fundația Friedrich Naumann, eMAG, American Chamber of Commerce în Romania (AmCham), DHL, Garanti BBVA, Energy Policy Group, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Asociația LiderJust, Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer, Roy&Dâmboviceanu Corcova, Oltenia Bizza, Buticul Phoenix, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, Fonduri-Structurale.ro.

O ediție aniversară a Forumului EUROSFAT 2025

Dialogul a reprezentat a doua etapă a Forumului EUROSFAT 2025, cel mai mare forum de afaceri europene din Europa de Est, organizat anual de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană.

Prima etapă, desfășurată pe 22 septembrie 2025 sub titlul „Majoratul României în UE”, a cuprins, în cadrul celor 8 sesiuni desfășurate, prima dezbatere publică privind noul Cadru Financiar Multianual și un dialog important despre procesul de aderare a României la OCDE.  Evenimentul a reunit peste 330 de participanți și 45 de vorbitori. Raportul privind concluziile acestei etape poate fi consultat aici.

Despre Universitatea din București

Universitatea din București are o istorie care începe în 1864, iar din 2019, UB face parte din Alianța Universitară Civică Europeană CIVIS alături de alte zece universități europene de prestigiu și devine un actor tot mai important care contribuie la modelarea învățământului superior european.

Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai prestigioase trei clasamente din spațiul academic internațional, care evaluează universitățile cu cea mai mare implicare în activități specifice dezvoltării durabile, plasează Universitatea din București pe prima poziție în România și pe locul 25 la nivel mondial pentru calitatea educației. Totodată, UB se poziționează în clasamentul general Times Higher Education Impact Rankings 2025 pe poziția 93 la nivel mondial și marchează o premieră națională, fiind pentru prima dată când o universitate din România urcă în primele 100 de universități din lume.

De altfel, Universitatea din București își reconfirmă poziția de lider al învățământului superior românesc și conform celei mai recente ediții a clasamentului QS World University Rankings 2026, de asemenea, unul dintre cele mai importante trei clasamente. La nivel mondial, Universitatea din București se clasează în intervalul 761 – 770, marcând o evoluție semnificativă față de ediția precedentă (801 – 850) și obținând unele dintre cele mai bune rezultate din ultimul deceniu. Performanțele Universității din București sunt remarcabile în special în ceea ce privește angajabilitatea absolvenților (Employment Outcomes) și aprecierea de care absolvenții se bucură în rândul angajatorilor (Employer Reputation). Astfel, conform ediției din acest an a clasamentului QS World University Rankings 2026, Universitatea din București revendică poziția de lider la nivel național pentru ambii indicatori, reconfirmând capacitatea instituției de a forma specialiști competitivi și pregătiți pentru piața muncii globală. De altfel, așa cum arată datele celei mai recente ediții a clasamentului, absolvenții UB reușesc, într-o foarte mare măsură (81,1%), să se angajeze după 7 – 11 luni de la finalizarea studiilor.

Universitatea din București este în prezent și cea mai bună universitate din România pentru studenții internaționali, conform celei mai recente ediții a clasamentului Study Abroad Aide’s World University Rankings, regăsindu-se în top 11% universități din lume pentru studenții internaționali. Un alt clasament publicat recent, THE – Interdisciplinary Science Ranking 2025, poziționează Universitatea din București pe primul loc la nivel național, precum și printre primele 350 din lume pentru cercetarea științifică interdisciplinară.

Despre Europuls

Centrul de Expertiză Europeană EUROPULS este o organizaţie non-guvernamentală înființată în anul 2010 la Bruxelles de un grup de experți români în afaceri europene. Scopul acesteia este acela de a promova procesul de integrare europeană în România dar şi de a contribui la dezvoltarea unui spaţiu public european. Europuls urmăreşte să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri, ateliere de lucru și conferinţe, printre participanții la aceste evenimente numărându-se comisari europeni, europarlamentari români şi străini, lideri politici, reprezentanți ai societăţii civile, experți şi jurnaliști.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană consideră integrarea europeană o misiune esențială și își propune, în fiecare an, să inoveze modul în care aduce agenda europeană în România, abordând activ euroscepticismul și creând punți de dialog între cetățeni și Europa.

Mai multe detalii despre proiectele și activitatea Europuls pot fi găsite aici.