Cercetătorul Bogdan Antonescu, invitat de UB „la scenă deschisă”: România, traversată de 245 de tornade în ultimii 225 de ani

Universitatea din București a organizat marți, 21 aprilie 2026, cea de-a doua ediție a seriei de conferințe „Știința la scenă deschisă”, cu prezentarea „Știința extremelor: România, între tornade și valuri de căldură”, susținută de lect. univ. dr. Bogdan Antonescu, cadru didactic la Facultatea de Fizică a UB și cercetător în domeniul fizicii atmosferei și al fenomenelor meteorologice extreme.

Pornind de la concepte introductive privind dinamica atmosferei, prezentarea susținută de lect. univ. dr. Bogdan Antonescu a explorat modul în care se formează fenomenele extreme, cum sunt influențate de schimbările climatice și ce impact au acestea asupra societății.

Un accent special a fost pus pe două tipuri de evenimente aflate la extreme diferite ale acestui spectru – tornadele, fenomene rare, dar cu un potențial de risc subestimat, și valurile de căldură, considerate printre cele mai periculoase manifestări climatice, dar insuficient conștientizate. Astfel, invitatul a explorat întrebări esențiale pentru societatea actuală: Cum se schimbă clima României? Care sunt mecanismele din spatele fenomenelor extreme? Și, mai ales, ce rol pot avea datele științifice în înțelegerea și anticiparea acestor transformări?

„Avem această idee că tornadele sunt rare în România, dar ele există și sunt documentate de mult timp. De la tornada din 1886 din București până la evenimente mai recente, cum este cea de la Făcăeni din 2002, vedem că aceste fenomene apar atunci când condițiile sunt perfect aliniate. Ele nu sunt frecvente, dar când apar, au un impact destul de mare”, a remarcat cercetătorul Bogdan Antonescu.

În ceea ce privește distribuția acestor fenomene, prezentarea a evidențiat faptul că cele mai multe tornade din România sunt raportate în regiunile sudice, precum Dobrogea și Bărăganul, unde condițiile atmosferice favorabile apar mai frecvent. Totuși, creșterea numărului de cazuri raportate în ultimele decenii nu indică neapărat o intensificare a fenomenului, ci mai degrabă o îmbunătățire a capacității de observare, datorată tehnologiei și accesului la informație.

Aerul cald, „combustibil” pentru furtuni. O creștere de 1 grad a temperaturii determină o creștere cu 7% a șanselor să apară furtuni

„Tornadele nu apar întâmplător, ci sunt rezultatul unui echilibru extrem de fin între mai mulți factori. În primul rând, ai nevoie de instabilitate atmosferică și de umiditate, care permit aerului cald să urce și să formeze furtuni. Apoi intervine forfecarea vântului, adică schimbarea direcției și vitezei vântului, care pune aerul în rotație. Această rotație, inițial orizontală, este ridicată și transformată pe verticală în interiorul unei furtuni puternice, numită supercelulă. În momentul în care curenții de aer ascendenți și descendenți se organizează într-un anumit mod, rotația se intensifică și poate coborâ până la sol, formând tornada. Tocmai pentru că toate aceste condiții trebuie să fie perfect sincronizate, tornadele sunt fenomene rare, mai ales în România”, a explicat lect. univ. dr. Bogdan Antonescu.

Un alt aspect important abordat a fost relația dintre schimbările climatice și fenomenele extreme. Potrivit cercetărilor prezentate, în România condițiile favorabile formării tornadelor ar putea deveni mai rare, însă, atunci când acestea apar, există posibilitatea ca ele să fie mai intense, datorită energiei mai mari din atmosferă: „În contrast, valurile de căldură nu sunt la fel de vizibile, nu au aceeași imagine spectaculoasă, dar impactul lor este mult mai mare. Dacă o tornadă afectează o zonă restrânsă și pentru o perioadă scurtă, valurile de căldură acționează lent, pe suprafețe mari și pe durate mai lungi. Din acest motiv, ele sunt adesea numite un „silent killer”, pentru că nu le percepem ca pe un dezastru imediat”.

Cercetătorul a explicat faptul că valurile de căldură sunt în creștere atât ca frecvență, cât și ca intensitate, având un impact mult mai mare asupra sănătății populației. Analizele prezentate au evidențiat o legătură directă între creșterea temperaturilor și mortalitate, fiind estimate aproximativ 24.000 de decese asociate temperaturilor extreme în perioada 2015–2024.

În final, invitatul a subliniat importanța comunicării eficiente a riscurilor asociate fenomenelor extreme, precum și necesitatea unor măsuri de adaptare, de la educarea publicului și îmbunătățirea sistemelor de avertizare, până la politici publice bazate pe date științifice. În acest context, rolul cercetării devine esențial pentru înțelegerea acestor fenomene, dar și pentru reducerea impactului lor asupra societății.

Evenimentul a avut loc în Sala „Media” a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București și a fost organizat de Universitatea din București, prin Direcția Comunicare și Relații Publice, în colaborare cu Asociația „SciPublic Forum”. Conferința a fost moderată de Ada Roseti, expertă în comunicarea științei, fondatoare a Asociației „SciPublic Forum” și inițiatoarea competiției „Games of Science”.

Bogdan Antonescu este cadru didactic la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător în domeniul fizicii atmosferei, cu expertiză în studiul fenomenelor meteorologice extreme, în special al furtunilor severe și al tornadelor. Activitatea sa științifică se concentrează pe înțelegerea mecanismelor care stau la baza acestor fenomene și pe evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra frecvenței și intensității lor, cu un interes particular pentru regiunea Europei de Est și pentru România. De-a lungul carierei, a fost implicat în proiecte de cercetare naționale și internaționale și a colaborat cu instituții de prestigiu din domeniul științelor atmosferei. Prin cercetările sale recente, realizate împreună cu echipe de doctoranzi și colaboratori, contribuie la dezvoltarea unei baze științifice solide pentru înțelegerea riscurilor climatice și pentru fundamentarea unor politici de adaptare la schimbările climatice.

Conferințele UB „Știința la scenă deschisă”

Seria de conferințe „Știința la scenă deschisă” este organizată de Direcția Comunicare și Relații Publice a Universității din București în colaborare cu Asociația „SciPublic Forum” și își propune să rupă barierele tradiționale dintre mediul academic și publicul larg, oferind un spațiu în care specialiști din diverse domenii să aducă în discuție subiecte de actualitate.

Invitații conferințelor sunt profesori, cercetători și personalități din lumea diferitelor științe. Încurajând conexiunea autentică dintre comunitatea academică și publicul larg, seria de conferințe nu doar „explică” știința, ci o prezintă ca pe un spectacol al cunoașterii, în care temele fundamentale ale realității sunt trecute prin filtrul argumentelor solide, iar publicul este invitat să participe activ la discuție.

Evenimentul este structurat într-un format dinamic, gândit pentru a facilita atât înțelegerea temei, cât și dialogul autentic cu publicul.

Conferința va debuta cu o prelegere de aproximativ 20 de minute dedicată clarificării conceptelor esențiale, urmată de o primă sesiune scurtă de întrebări, de 5 minute, menită să fixeze ideile-cheie. În continuare, invitații vor propune o secțiune aplicată, de aproximativ 15 minute, în care conceptele discutate vor fi ilustrate prin exemple concrete, studii de caz sau situații relevante pentru viața de zi cu zi. Evenimentul se va încheia cu o amplă sesiune de întrebări și răspunsuri, de aproximativ 40 de minute, încurajând participarea activă a publicului și aprofundarea temelor de interes.

Seria de conferințe „Știința la scenă deschisă” reafirmă angajamentul Universității din București de a facilita accesul publicului larg la știință de calitate și de a educa, inspira și conecta românii și vine într-un moment în care dezbaterile despre rolul științei în societate – de la provocări globale precum schimbările climatice și sănătatea publică, până la gândire critică și democrație – sunt esențiale pentru formarea unor cetățeni informați și responsabili. În acest scop, Universitatea din București a inițiat un amplu Program de Comunicare a Științei, care urmărește promovarea activității științifice a comunității academice și facilitarea dialogului dintre cercetători și publicul larg. Două dintre cele mai recente inițiative ale Universității din București în această direcție sunt platformele hartacercetatorilor.ro și descopeRO.unibuc.ro, care completează conferințele și seriile multimedia de popularizare a cercetării – „Doza UB de știință”, „microSCOP: cercetător UB la microfon”, „Proiect sub lupă”, „Întâlnirile ICUB” sau „discuții cu SKEPSIS”.