Diplomele UB – certificate de competență la angajare

Angajabilitatea reprezintă un subiect important în contextul deciziilor privind înscrierea într-un ciclu de învățământ superior, având însemnătate pentru ambele părți implicate în actul educațional. Viitorii studenți caută programe recunoscute, prin care CV-ul lor capătă greutate în procesul de recrutare. În același timp, universitățile sunt interesate ca programele lor să fie actualizate în concordanță cu necesitățile pieței muncii, precum și pentru formarea unor specialiști recunoscuți în domeniile lor profesionale.

În ultimii ani, Biroul de Statistică al Universității din București a realizat o serie de sondaje online în rândul studenților absolvenți pentru a urmări inserția lor pe piața muncii. Astfel, au fost relevate câteva concluzii cu privire la angajabilitate în general, gradul de angajare în domeniul studiilor finalizate, natura postului ocupat sau, în cazul celor neangajați, motivele invocate pentru negăsirea unui loc de muncă.  Datele acestor sondaje fac referire la răspunsurile absolvenților din promoțiile 2016, 2017, 2018 și 2019 la opt luni după încheierea studiilor și sunt prezentate comparativ în funcție de generație și nivelul de studii (licență sau master). Pentru fiecare generație de absolvenți, din cele menționate anterior, sondajele au fost aplicate online, pe email. Au rezultat eșantione de oportunitate, nereprezentative la nivelul general al absolvenților UB, însă cu utilitate pentru demersuri informative și exploratorii, pentru diverse teme. Prezentăm, mai jos, proporția absolvenților angajați, numărul celor care lucrează în domeniul pe care l-au studiat, forma și sectorul de angajare. Rapoartele integrale utilizate, precum și cercetări pe alte teme, pot fi accesate pe pagina Biroului de Statistică.

În ceea ce privește nivelul general de inserție pe piața muncii, cea mai mare parte a absolvenților UB care au răspuns invitației de a completa chestionarul a menționat că sunt angajați. Bineînțeles, procentele sunt mai ridicate la nivelul absolvenților programelor de master, unde aproximativ 9 din 10 persoane au menționat că au reușit să se integreze pe piața muncii. Un alt factor important este reprezentat de gradul de angajare în domeniul în care absolvenții și-au finalizat programul de studiu, criteriu pentru care, de asemenea, majoritatea absolvenților ce au răspuns la chestionar s-a poziționat favorabil, cei mai mulți fiind angajați în domenii ce sunt în concordanță cu programele pe care le-au urmat.

Referitor la tipul de normă cu care sunt angajați absolvenții UB cei mai mulți au declarat că sunt angajați cu normă întreagă, procentele fiind relativ stabile de-a lungul anilor pentru ambele cicluri de studiu. După cum era de așteptat, ponderea mai mare a celor ce lucrează cu jumătate de normă este reprezentată de absolvenții ciclului de licență, procentele scăzând la masterat – fapt asociat cu înaintarea în vârstă și experiență mai mare pe piața muncii. Sectorul în care activează absolvenții UB este un alt domeniu de interes. După finalizarea ciclului de licență, aproximativ trei din patru absolvenți s-au angajat în sectorul privat. La nivel de master, majoritatea respondenților au declarat, de asemenea, că activează în sectorul privat, însă observăm că procentele pentru sectorul public sunt mai ridicate (comparativ cu absolvenții unui ciclu de licență). Acest fapt poate indica două fenomene ce nu sunt mutual exclusive. Pe de o parte, putem vorbi despre nevoia de specializare suplimentară a unor persoane din zona bugetară, care aleg masterele UB pentru îndeplinirea acestei nevoi. Pe de altă parte, putem lansa și ipotezele că finalizarea unui program de master facilitează angajarea în sectorul public sau că îi determină pe unii absolvenți să își schimbe locul de muncă, dinspre sectorul privat către cel public.

Așa cum a fost menționat anterior, datele prezentate nu pot fi generalizate la nivelul tuturor absolvenților UB dintr-o promoție de referință. Cu toate acestea, concluziile de mai sus nu sunt scăzute de relevanță și de caracterul lor informativ pentru subiectul în cauză. Mai mult decât atât, datele obținute prin acest studiu vin să întărească alte clasamente și statistici referitoare la angajabilitatea persoanelor cu studii superioare, în general, și a absolvenților UB, în particular. Astfel, în clasamentul QS Graduate Employability Rankings 2020 Universitatea din București a fost plasată în intervalul 301-500 cele mai bune universități privind angajabilitatea studenților pe care îi pregătește[1], loc pe care l-a ocupat și în anii 2018 și 2019. Într-un context mai larg, al angajabilității din România, conform datelor Eurostat, aproximativ 60% dintre tineri (20-29 ani) erau încadrați pe piața forței de muncă, sub nivelul procentelor prezentate în Tabelul 1, chiar și la nivel de licență. Dintre cei cu studii superioare din aceeași categorie de vârstă, procentele cresc către valoarea de 80%, valori mai scăzute dacă vom compara cu angajabilitatea absolvenților UB care au răspuns la chestionar după finalizarea unui program de master. În ceea ce privește gradul de neangajare, observăm că procentul persoanelor cu studii superioare variază între 9% și 5% în funcție de anul de referință.

În urma datelor obținute, observăm că majoritatea absolvenților UB care au răspuns la chestionarul primit s-a angajat încă de la finalizarea unui program de licență, procentele fiind și mai mari după finalizarea studiilor masterale. În acest ultim caz, procentele sunt similare cu datele Eurostat referitoare la inserția tinerilor din România- gradul de angajare- pe piața muncii. Informațiile de mai sus oferă indicii clare referitoare la angajabilitatea absolvenților Universității din București și la valorizarea diplomelor emise de facultățile UB, într-o piață a muncii competitivă.

[1] QS (2020). QS Graduate Employability Rankings. https://www.topuniversities.com/university-rankings/employability-rankings/2020