Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) anunță publicarea a două noi volume, co-editate de Alin Olteanu, profesor invitat la ICUB.
Volumul “Philosophy of Artificial Intelligence: Optimistic and Pessimistic Views” (Springer, 2025), editat de Markus Pantsar, Frederik Stjernfelt, Gabriele Gramelsberger și Alin Olteanu, discută noile tendințe în studiul inteligenței artificiale, pornind de la așa-numita perioadă de aur pe care o traversează acest domeniu.
Progresele recente în aplicațiile de învățare automată (machine learning), cum ar fi recunoașterea imaginilor și prelucrarea limbajului natural, i-au făcut pe cercetători să spere că într-o bună zi AI ar putea manifesta o inteligență veritabilă. În jocuri precum Go și șah, jucătorii umani au fost depășiți de computere. Ca atare, se vorbește din ce în ce mai mult despre posibilitatea unei inteligențe artificiale cu aplicabilitate generală (domain-general artificial intelligence). Dar cât de inteligente sunt de fapt sistemele AI actuale și la ce ne putem aștepta în viitor? Cum va arăta o lume în care sistemele AI vor juca un rol din ce în ce mai important? Ce schimbări aduc aceste evoluții în ceea ce privește conceptul de inteligență, precum și ordinea socială? Autori cu viziuni diferite asupra prezentului și viitorului cercetării în AI și asupra rolului AI în societate discută aceste întrebări, ilustrând diversitatea dezbaterilor despre AI și numeroasele moduri în care ne influențează viața.
Cartea este rezultatul dialogului academic desfășurat în cadrul Käte Hamburger Kolleg „Cultures of Research”, Centrul internațional de studii avansate în filosofia, sociologia și istoria științei și tehnologiei al Universității RWTH Aachen, Germania. În timpul primului an academic al centrului, 2021-2022, Markus Pantsar și Frederik Stjernfelt – ambii senior fellows în cadrul centrului – au organizat o serie săptămânală de prelegeri cu vorbitori internaționali pe teme de filosofia inteligenței artificiale. Iar aceste prelegeri au stârnit suficient de multe dezbateri încât să devină una dintre direcțiile sale centrale de dezvoltare. În consecință, profesorii Gabriele Gramelsberger și Stefan Böschen, directorii Centrului, au decis să extindă tema și să solicite contribuții de la cercetători de top pentru un volum editat. Unele dintre articole sunt scrise de vorbitorii seriei de prelegeri, altele de cercetătorii de la Centrul “Cultures of Research”, în timp ce restul provin de la colaboratori invitați din întreaga lume.
Mai multe informații despre carte pot fi găsite pe site-ul Springer, aici.
Pe de altă parte, volumul “艺术产业符号学在技术、政治与感知之间. [Semiotics of industrial art: Between technology, politics and senses]” (Editorial Pontificia Universidad Javeriana, 2025), editat de Jia Peng, Alin Olteanu, Jorge Eduardo Urueña López, discută din perspectivă semiotică o multitudine de aspecte legate de estetica în societățile industriale, luând în considerare domenii precum arta contemporană, hibriditatea tradiție/modernitate, corporalitatea și arta noilor media. Volumul contribuie la dezbaterea privind modul în care semiotica poate aborda provocările sociale, politice și culturale actuale.
Cartea face parte dintr-un amplu proiect editorial dezvoltat de Editura Pontificia Universidad Javeriana și Asociația Internațională de Studii Semiotice (International Association of Semiotic Studies), care vizează explorarea intereselor emergente în semiotica academică și punerea la dispoziție a cercetării într-o varietate de limbi. În cadrul proiectului au fost publicate cinci volume, care pot fi găsite aici.
Alin Olteanu este conferențiar universitar la Institutul de Științe ale Limbii din cadrul Universității de Studii Internaționale din Shanghai. Este cercetător de top în abordările semiotice ale educației și literației. În prezent, este profesor invitat la Secția de Științe Sociale a Institutului de Cercetare al Universității din București (ICUB).
Proiectul său în cadrul ICUB, “Putting imagination back in imaginary: a cognitive and sociotechnical theory of affordances” vine ca urmare a interesului pe care Alin îl are cu privire la modul în care digitalizarea extinde cunoașterea și multiplică modalitățile de reprezentare socială, contribuind astfel la apariția unor noi imaginare sociale. Acesta este un efort teoretic de a apropia științele cognitive și sociale prin evidențierea relației dintre imaginație, ca abilitate cognitivă de a exprima virtual lumi posibile, și imaginare, în sensul de construcții sociale oferite prin intermediul infrastructurilor tehnice. Pentru a urmări acest lucru, Alin își propune să contribuie la crearea, în cadrul ICUB, a unui hub pentru studiul impactului pe care evoluțiile tehnologice îl au asupra societății.



