Un nou volum academic internațional, coordonat de cercetătorii Christoph Kühberger (University of Salzburg, Austria) și Bongani Shabangu (University of the Witwatersrand, Africa de Sud), invită specialiști din întreaga lume să contribuie cu lucrări despre modul în care este predată și înțeleasă istoria în contexte culturale diferite.
Potrivit apelului lansat recent, tema centrală vizează relația dintre epistemologiile occidentale și cele indigene în educația istorică, un subiect tot mai dezbătut la nivel global.
Apelul evidențiază tensiunile dintre abordarea academică occidentală și perspectivele indigene, dar și potențialul de dialog între acestea. Printre direcțiile propuse se numără integrarea diferitelor sisteme de cunoaștere în educație, dezvoltarea unor metode de predare mai incluzive și contribuția educației istorice la justiție socială.
Cercetătorii din comunitatea academică a Universității din București interesați de această oportunitate pot trimite rezumate (700–1.000 de cuvinte) până la 31 mai 2026 la adresele de e-mail: christoph.kuehberger@plus.ac.at & bongani.shabangu@nwu.ac.za, urmând ca lucrările finale să fie transmise până la 30 noiembrie 2026. Volumul este planificat pentru publicare la editura Routlege și va trece printr-un proces de evaluare academică (peer review).
O viziune critică asupra modului în care învățăm istoria
Editorii subliniază că modelul dominant de predare a istoriei este, în mare parte, influențat de perspectiva occidentală, impusă istoric inclusiv prin colonialism. Acest model tinde să ignore sau să marginalizeze alte moduri de a înțelege trecutul, precum cele existente în culturile indigene. Astfel, se arată că fiecare cultură are propriile sale modalități de raportare la trecut, iar concepte precum „istorie” nu sunt universale, ci diferă semnificativ între societăți.
Dezbatere: ce înseamnă „adevărul” despre trecut?
Inițiativa ridică întrebări esențiale: „Cine decide ce versiune a trecutului este validă?”, „Ce înseamnă adevărul istoric în contexte culturale diferite?”, „Cum pot fi evaluate cunoștințele fără a impune standarde occidentale de obiectivitate?”.
Autorii susțin că este nevoie de o regândire profundă a educației istorice, care să includă pluralism epistemologic și să depășească ierarhiile tradiționale ale cunoașterii.
Inițiativa face parte dintr-un efort mai larg de a „decoloniza” educația, adică de a recunoaște și valoriza diversitatea modurilor de cunoaștere, dincolo de perspectiva occidentală dominantă.
Coordonatorii proiectului subliniază că nu este suficientă doar adăugarea perspectivelor indigene, ci este necesară o schimbare fundamentală a modului în care definim și predăm istoria.
Mai multe detalii sunt disponibile AICI.
Postări asemănătoare:
Apel la contribuții pentru Simpozionul Internațional “Geophysical and Geological Data for Smart City Solutions: Building Safer, More Resilient Communities”. Termen-limită: 31 ianuarie 2025
Lunchtime seminar cu tema ”History and Human Agency: Western Ego-Documents, c. 1100-1450” la Secțiunea de Științe Umaniste a ICUB
Apel la contribuții pentru volumul colectiv „Universitatea din București în vreme de război, 1939-1945”
