Apel la înscrieri pentru conferința internațională „Pacea religiilor, astăzi”/ “The Peace of Religions Today”, co-organizată și găzduită de Facultatea de Teologie Romano-Catolică a UB

În perioada 1-3 iunie 2023, Facultatea de Teologie Romano-Catolică a Universității din București va găzdui conferința internațională „Pacea religiilor, astăzi”/“The Peace of Religions Today”.

Evenimentul, organizat împreună cu Centrul Interdisciplinar de Teologie și Științe ale Religiei (CITSER) – afiliat facultății – și Council for Research in Values and Philosophy din Statele Unite ale Americii va avea loc în format fizic la Facultatea de Teologie Romano-Catolică (Strada General Berthelot, nr. 19, sector 1, București).

30 aprilie 2023, termenul-limită pentru transmiterea abstractului lucrării

Persoanele interesate sunt invitate să se înscrie la conferință cu lucrări pe tema dată în limba română sau în limba engleză. Astfel, până pe 30 aprilie 2023, este necesară transmiterea titlului, precum și rezumatul comunicării (300-500 de cuvinte) și un scurt CV la adresa de e-mail adina.balan@s.unibuc.ro.

Comunicarea completă trebuie trimisă până pe 20 mai 2023 la aceeași adresă de e-mail. Lucrările în limba română care vor fi considerate originale, care au un element de noutate și respectă normele de redactare ale Facultății de Teologie Romano-Catolică, vor fi publicate într-un volum colectiv. De asemenea, lucrările în limba engleză vor fi acceptate în aceleași condiții – originalitate, noutate și respectarea normelor de redactare ale Council for Research in Values and Philosophy. Informații suplimentare despre normele de redactare în limba engleză, etapele înscrierii la evenimentul științific și detalii organizatorice pot fi consultate accesând acest link. Nu se percepe taxă de participare.

Comunicările în plen vor fi transmise și online și se acceptă înscrierea ca auditori în cadrul conferinței în limita locurilor disponibile Organizatorii vor trimite în timp util celor înscriși invitația de participare la conferință.

Pentru detalii suplimentare, persoanele interesate pot contacta prin intermediul aceleași adrese de e-mail, adina.balan@s.unibuc.ro, pe drd. Adina Bălan, membră a echipei de organizatori și coordonatoare a Departamentului „Dreptate, Pace și Integritatea Creației” din cadrul Congregatio Jesu.

Detalii despre tema conferinței

Datorită structurii lor interioare religiile pot uneori să inspire, să legitimeze și să provoace conflicte, pentru că în fiecare religie se găsește înscrisă tendința către absolut și vocația la universalitate. Ținând cont de această structură a fenomenului religios, conflictele religioase sunt oarecum inevitabile.

În decursul istoriei unele dispute între puterea religioasă și puterea imperială s-au transformat într-un adevărat război. Așa a fost „războiul de treizeci de ani” (perioada 1618-1648), care s-a încheiat cu Pacea de la Westfalia (Germania). Într-adevăr, religia și războiul au marcat destinul multor oameni și popoare. Totuși, raportul dintre religie și război este ambiguu. De pildă, în modernitatea târzie au existat războaie care au avut cauze nu religioase, ci politice, economice, coloniale, teritoriale etc., iar religia „participa” la respectivele conflicte ca „ingredient ideologic”. Autoritățile religioase predicau pacea, însă combatanții doreau victoria sau înfrângerea „dușmanului” cu orice preț.

În zilele noastre religia a devenit din nou un factor de diviziune între oameni și popoare. Lucrul acesta nu înseamnă că celelalte motive de conflict – controlul politic, teritorial, economic etc. – au dispărut. Religia este asumată ca motivație „ideală” pentru care cineva merită să lupte și să moară. Dar, în cazul de față, religia nu înseamnă credință în Dumnezeu, ci apartenență religioasă. Religia are o funcție nominalistă, adică este un element de identificare. Acest sens al religiei se verifică în multe conflicte dintre creștini și musulmani, dar și între sunniți și șiiți, deci între două popoare musulmane, sau între două popoare ortodoxe, cum este cazul în Ucraina și Rusia.

Astăzi se fac eforturi pentru a identifica pacea cu religia, însă pare adesea că avem de-a face cu un oximoron, cei doi termeni fiind incompatibili. De aceea, printre altele, se face deosebire între rolul principal sau rolul secundar pe care l-a avut sau îl are religia într-un război. Întrebarea care se pune este următoarea: cum e posibil ca cineva să ucidă în numele lui Dumnezeu? Paul Ricoeur susține că pericolul violenței stă la baza oricărei convingeri puternice, așa cum este credința religioasă. În acest caz trebuie căutate diferite modalități pentru a depăși fenomenul violenței. Hans Küng propune asumarea unei etici mondiale, care să pornească de la premisa că, înainte de toate, orice ființă umană trebuie tratată ca ființă umană, adică în mod uman.

Legitimarea între puterea politică și puterea religioasă, subiect de dezbatere

„Reprezentanții religiilor susțin că deseori religia este instrumentalizată, dar oare chiar așa stau lucrurile? Nu există anumite interese comune și convenții de ajutor și legitimare între puterea politică și puterea religioasă?”, acestea sunt o serie de întrebări care vor genera dezbateri în cadrul evenimentului.

Astfel, dacă religiile conțin predispoziția la conflict, nu va exista o pace durabilă decât atunci când va exista pace între religii. Însă pacea are mai multe dimensiuni: politică, juridică, etică și religioasă. Dacă aceste elemente converg spre unul și același ideal, atunci pacea este posibilă.

Recent, în anul 1989, în Europa de Est și în alte părți ale lumii, cum ar fi Africa de Sud și Filipine, au avut loc schimbări politice și sociale fără vărsare de sânge. Lucrul acesta a fost posibil pentru că liderii politici, și nu doar ei, s-au opus violenței în numele religiei. Așadar, religia conține un potențial de non-violență. Din acest punct de vedere creștinismul este religia iertării și a iubirii dușmanilor. Dar și alte religii sunt și se prezintă drept religii ale păcii și bunei înțelegeri între oameni. De ce nu se pune accentul pe pace în discursurile religioase publice? De ce există derapaje ale unor oameni religioși către fundamentalism și violență? De ce unii lideri religioși nu se deschid spre dialogul interreligios?

„Vă invităm să reflectăm împreună în cadrul unui dialog interdisciplinar, interconfesional și interreligios și să găsim răspunsuri la întrebările de mai sus și la alte întrebări similare pentru a marca astfel o etapă, cel puțin la nivel academic și personal, pe drumul care duce la pacea religiilor” – este mesajul transmis de organizatori.