Joi, 5 noiembrie 2020, a fost semnată deschiderea finanțării proiectului intitulat Întărirea capacității de cercetare ecosistemică și biodiversitate a Universității din București prin e-știință și tehnologie – Lifewatch România, în prezența prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, a domnului ministru al Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, precum și a reprezentanților centrelor de cercetare din UB.
Proiectul, cu o valoare totala de 50.8 milioane lei, a fost depus în cadrul apelului POC/488/1/1/Mari infrastructuri de CD, Secțiunea F – 2017-2018 – Proiecte de infrastructură de cercetare pentru instituții publice de CD/universități, cod apel POC/448/1/1/Mari infrastructuri de cercetare dezvoltare și a fost câștigat prin competiție cu 94 puncte dintr-un total de 100.
L-am invitat pe dr. Mihai Adamescu, cercetător al Centrului de Cercetare în Ecologie Sistemică și Sustenabilitate din cadrul Departamentului de Ecologie Sistemică și Sustenabilitate al Facultății de Biologie a UB să descrie, în cele ce urmează, proiectul care se va implementa în cadrul UB, implicațiile acestuia, precum și rezultatele așteptate.
„Scopul proiectului este întărirea capacității de cercetare a stațiunilor Universității din București aflate de-a lungul Dunării (Orșova, Brăila, Sfântu Gheorghe) dar și a stațiunii zoologice Sinaia, prin dezvoltarea unor laboratoare noi sau dotarea suplimentară cu echipamente a celor deja existente. Viziunea noastră este crearea unor entități deschise de cercetare care să permită asocierea Universității din București la infrastructurile de cercetare care acum se înființează sau, așa cum este cazul LifeWatch, au fost deja constituite la nivel european.
În cadrul proiectului aprobat, Universitatea din București își exprimă nu numai apartenența la LifeWatch, ci și participarea noastră ca actor esențial în cadrul a altor două infrastructuri de cercetare pe domeniul Energie, Mediu și Schimbări climatice, și anume: eLTER și ICOS.
Ideea participării în cadrul Lifewatch a apărut încă din anii 2002-2003, dar s-a concretizat mai târziu, în 2006, odată cu acceptarea introducerii infrastructurii Lifewatch pe foaia de parcurs (roadmap-ul) European al ESFRI (European Strategy Forum on Research Infrastructures). Ulterior, la 19 ianuarie 2011 a avut loc semnarea memorandumului de cooperare între reprezentanți din Ungaria, Italia, Olanda, România și Spania. În acel moment, România era parte a procesului de constituire a Consorțiului de Cercetare European LIFEWATCH (European Research Infrastructure Consortium – ERIC), iar Departamentul de Ecologie Sistemică și Sustenabilitate al Universității din București participase la toate negocierile de până atunci, discuțiile fiind purtate la nivel academic de domnii Prof. Univ. Dr. Emerit Angheluță Vădineanu și Dl Dr. Cazacu Constantin, iar la nivel politic, de reprezentantul României, Dl Viorel Vulturescu, din cadrul Ministerului Educației și Cercetării. Cu toate acestea, abia în 2017, prin decizia Comisiei Europene 499 din 17 martie, a fost constituit LifeWatch- ERIC (decizie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 22.03.2017).
Astfel, între momentul lansării ideii infrastructurii LifeWatch și recunoașterea ERIC au trecut 15 ani, timp în care diferite entități, universități, institute de cercetare au colaborat pentru a o transpune în realitate. O viziune de cercetare se construiește în timp, cu perseverență și dedicație, cu atât mai mult când ținta este constituirea unei infrastructuri care să canalizeze numeroase eforturi în deceniile ce vor urma, în domenii interdisciplinare precum biologia, ecologia, geografia, sociologia, deschizând totodată noi direcții către cercetări multidisciplinare și transdisciplinare. Departamentul de Ecologie Sistemică și Sustenabilitate și ulterior Centrul de Cercetare în Ecologie Sistemică și Sustenabilitate au fost entitățile care au condus eforturile de implementare, atât pentru LifeWatch, cât și pentru eLTER.
Cred că, spre deosebire de statele europene mai dezvoltate, cele care pot accesa resurse financiare de tipul fondurilor structurale (cum este și România) au un atu în acest moment, pentru că se pot dota cu echipamente de ultima generație și se pot constitui că viitori poli de excelență în cercetare. Unele centre de cercetare din Universitatea din București deja au făcut acest lucru, în special prin integrarea în cadrul proiectelor de cercetare de tip Horizon 2020 sau chiar înainte de aceasta, prin participarea la programele cadru (așa numitele FP4, 5, 6, 7) ale Comisiei Europene.
Ulterior, în 2017, am început să ne gândim la posibilitatea finanțării dezvoltării infrastructurii de cercetare prin accesarea resurselor financiare puse la dispoziție pentru astfel de proiecte mari din fondurile structurale.
Proiectul în sine este rezultatul unei munci desfășurate pe parcursul a aproximativ trei ani, început prin implicarea Centrul de Cercetare în Ecologie Sistemică și Sustenabilitate/ Departamentul de Ecologie Sistemică și Sustenabilitate/ Facultatea de Biologie și continuat prin implicarea transparentă a altor centre de cercetare, facultăți și departamente ale Universității din București.
Elementele de infrastructură propuse în cadrul acestui proiect se circumscriu în principal infrastructurii de cercetare LIFEWATCH – ERIC, precum și altor infrastructuri cu care Universitatea din Bucureşti sau entităţi ale Universităţii din Bucureşti au dezvoltat acorduri de colaborare sau memorandumuri de înţelegere (cum sunt infrastructurile ICOS – Integrated Carbon Observation System- ERIC) sau Danubius – RI (ESFRI). Așa cum a fost conceput, proiectul răspunde necesității alinierii tehnologice ale infrastructurilor de cercetare din România la cele existente pe plan european, făcând parte din eforturile de coagulare a unor entități de cercetare transfrontaliere capabile să concentreze și să mobilizeze eforturi materiale și umane pentru rezolvarea unor probleme stringente (de exemplu, care țin de partea de management al capitalului natural), dar și cercetare fundamentală.
La nivel național scopul proiectului este legat de dezvoltarea unei infrastructuri de calcul de înaltă performanță, împreună cu infrastructura distribuită generatoare de date (laboratoare, module, submodule) care să asigure integrarea, stocarea şi analizarea datelor cât şi distribuirea acestora factorilor interesaţi pentru evaluarea capitalului natural și a impactului indus asupra sistemelor socio-ecologice de către activitățile antropice.
Proiectul este propus ca element esențial în cadrul infrastructurii LIFEWATCH (LifeWatch, E-Science European Infrastructure for Biodiversity and Ecosystem Research, Consorţiu european de infrastructură pentru e-ştiinţă pentru cercetare ecosistemică şi biodiversitate). În mod concret, proiectul va oferi capacităţi avansate de analiză, integrare inter- şi transdisciplinară, şi modelare în sprijinul: a) dezvoltării cunoaşterii relaţiilor dinamice şi complexe dintre Biodiversitate / Capitalul Natural şi metabolismul social şi industrial; b) elaborării scenariilor de dezvoltare și c) fundamentării strategiilor şi politicilor de dezvoltare sustenabilă în spaţii şi pe intervale largi de timp.
Obiectivul specific îl constituie crearea şi modernizarea unor elemente de infrastructură existentă la nivelul Universităţii din Bucureşti, ca o contribuţie în cadrul Lifewatch România și ca suport pentru derularea activităţilor de cercetare – dezvoltare și cuplarea cu infrastructura Lifewatch de la nivel european.”