CIVIS Days 2026 @ UB: trei zile în care Bucureștiul a devenit capitala învățământului superior european

Timp de trei zile, Universitatea din București a devenit locul în care unele dintre cele mai importante voci ale învățământului superior european s-au întâlnit pentru a discuta despre viitorul universităților, al cercetării și al cooperării internaționale. În perioada 10-12 iunie 2026, CIVIS Days a reunit la Universitatea din București sute de reprezentanți ai celor 11 universități membre ale Alianței CIVIS, ai celor șase universități partenere din Africa, ai instituțiilor europene, ai organizațiilor internaționale și ai comunităților academice care construiesc, zi de zi, una dintre cele mai ambițioase inițiative universitare ale Uniunii Europene.

De la dezbaterile desfășurate la Ateneul Român până la sesiunile de lucru organizate la Facultatea de Drept a Universității din București, participanții au discutat despre educație, cercetare, mobilitate, implicare civică, sustenabilitate și transformare digitală. Dincolo de diversitatea temelor abordate, un mesaj comun a traversat întreaga reuniune: într-o lume marcată de tensiuni geopolitice, de schimbări tehnologice accelerate și de provocări democratice fără precedent, universitățile trebuie să rămână spații ale libertății academice, ale dialogului și ale cooperării internaționale.

CIVIS DAYS 2026 – solidaritate, diplomație și europenizare

Deschiderea oficială a avut loc în decorul simbolic al Ateneului Român, acolo unde reprezentanți ai mediului academic și ai instituțiilor europene au reflectat asupra rolului pe care alianțele universitare îl joacă în consolidarea proiectului european. În deschiderea evenimentului, prof. univ. dr. Romiță Iucu, președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al Universității din București a sintetizat spiritul reuniunii într-o formulă care avea să revină în numeroase intervenții pe parcursul celor trei zile: „CIVIS Days 2026 este despre solidaritate, diplomație și europenizare – probabil unele dintre cele mai importante mesaje pe care CIVIS le poate transmite comunității academice internaționale”.

De altfel, și pentru rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, alianța a depășit de mult statutul unui simplu proiect european și a devenit parte a identității instituționale a universității: „Pentru Universitatea din București, apartenența la CIVIS este echivalentul funcțional al apartenenței României la Uniunea Europeană”, a afirmat rectorul UB, subliniind că CIVIS a devenit parte integrantă a activităților de predare, cercetare și implicare civică ale universității.

„Acest eveniment anual, care reunește toate categoriile de actori implicați în CIVIS – organismele de conducere ale Alianței, reprezentanți ai instituțiilor europene și ai autorităților locale, profesori, studenți, cercetători, parteneri din mediul economic și din societatea civilă –, oferă o excelentă oportunitate de a evalua stadiul actual al proiectului nostru și de a identifica soluții și direcții pentru dezvoltarea sa viitoare. Privind spre viitor, ne propunem să ne aprofundăm implicarea în CIVIS, să ne intensificăm eforturile de adaptare la evoluțiile și provocările generate de inteligența artificială și de transformările pieței muncii și să continuăm cercetarea dedicată marilor provocări ale societății contemporane”, a adăugat prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, în deschiderea evenimentului.

La rândul său, conf. univ. dr. Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare și coordonator al Alianței CIVIS în UB, a vorbit despre importanța continuității și a spiritului care stă la baza alianței: „ CIVIS este construit de oameni, dar merge dincolo de oameni, ceea ce contează cu adevărat este spiritul CIVIS, iar acesta trebuie păstrat. Suntem aproape de finalul CIVIS 2 și ne pregătim pentru un nou proiect care se îndreaptă spre CIVIS 3, însă cel mai important lucru rămâne alianța noastră, care trebuie menținută puternică și vie. Trebuie să protejăm CIVIS și Europa. Așa cum spune proverbul african dacă vrei să mergi repede, mergi singur; dacă vrei să mergi în siguranță, mergi împreună.”

Universitățile, în prima linie a transformărilor globale

Una dintre ideile dominante ale ediției din acest an a fost aceea că universitățile se află în centrul marilor transformări ale prezentului. În mesajul video transmis participanților, Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, a evidențiat rolul strategic al alianțelor universitare într-un context internațional marcat de instabilitate și polarizare: „Trăim într-o lume marcată de tensiuni geopolitice, de schimbări tehnologice accelerate și de o neîncredere tot mai mare în știință și în instituții, iar universitățile se află în prima linie a acestor transformări. Sunt convinsă că una dintre cele mai puternice forme de apărare pe care le avem este excelența academică, alături de libertatea academică. Cu cât conectăm mai mult universitățile dincolo de granițe, aducând împreună domenii și perspective diferite, cu atât aceste fundamente devin mai solide. De aceea, alianțele universitare europene sunt atât de importante”.

În aceeași direcție s-au înscris și intervențiile reprezentanților instituțiilor europene și ai organizațiilor internaționale prezente la București. Suzanne Conze, cooronatoarea Unității pentru Cooperare Transnațională în Învățământul Superior din cadrul Direcției Generale de Educație a Comisiei Europene, a subliniat că universitățile trebuie să rămână spații sigure pentru dialog și reflecție, mai ales într-o perioadă în care dezinformarea și contestarea evidențelor științifice devin fenomene tot mai răspândite: „Este esențial pentru societățile noastre ca universitățile și instituțiile de învățământ superior să rămână spații sigure în care se formează competența dialogului și a dezbaterii, dar și locuri în care există timp pentru reflecție. Într-o perioadă în care știrile false devin omniprezente, iar dovezile științifice sunt tot mai des puse sub semnul întrebării, universitățile au un rol enorm în a ne ajuta să păstrăm capacitatea de a distinge între dovadă și adevăr. Privite din această perspectivă, alianțele și cooperarea universitară devin mijloace prin care putem apăra mai bine valorile noastre și libertatea academică”.

Mesaje similare au fost transmise și de Luminița Matei, directoare generală pentru Relații Internaționale și Afaceri Europene în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, care a descris alianțele universitare europene drept una dintre cele mai ambițioase inițiative ale Uniunii Europene, și de Andrei Luca, director pentru Diplomație Culturală, Educație și Știință în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care a evidențiat rolul colaborării academice în consolidarea rezilienței societății și a valorilor democratice europene.

Libertate academică, autonomie universitară și responsabilitate socială

Un alt fir roșu al discuțiilor l-a reprezentat apărarea valorilor fundamentale ale universităților. David John Lock, președintele Magna Charta Observatory, a reamintit principiile care stau la baza Magna Carta Universitatum și care continuă să fie relevante într-un context global aflat în schimbare, punctând că „universitățile trebuie să fie autonome și libere, din punct de vedere intelectual și moral, de orice influență politică și de orice putere economică”. Astfel, universitățile trebuie să rămână spații ale cercetării libere și ale dialogului, dar și instituții aflate în serviciul societății, capabile să contribuie la soluționarea unor provocări precum schimbările climatice, sănătatea publică sau dezvoltarea sustenabilă.

De altfel, aceste teme au fost reluate și în cadrul dezbaterilor dedicate diplomației academice, în care participanții au discutat despre modul în care alianțele universitare europene contribuie la consolidarea Spațiului European al Educației și la dezvoltarea unei cooperări bazate pe valori comune.

Dincolo de Europa: parteneriatul cu Africa

Dimensiunea globală a CIVIS a fost prezentă în numeroase sesiuni ale evenimentului. Reprezentanții universităților partenere din Africa au participat la dezbateri privind cercetarea, implicarea civică și dezvoltarea comunităților academice transnaționale. De altfel, Jean-François Marchi, prorector al Universității Libere din Bruxelles,  a evidențiat faptul că relația cu cei șase parteneri africani nu reprezintă o componentă secundară a alianței, ci una dintre caracteristicile sale definitorii: „ CIVIS își extinde angajamentul civic dincolo de Europa, așa cum Alianța însăși o face zi de zi, prin legătura sa directă cu cele șase universități africane partenere. Relația cu Sudul global a fost întotdeauna un principiu pentru CIVIS, alături de angajamentul civic, iar această cooperare arată capacitatea Alianței de a transforma dialogul academic în acțiune comună”.

De la mobilitate și cercetare la climă și competențele viitorului

Pe parcursul celor trei zile, agenda CIVIS Days 2026 a inclus zeci de sesiuni dedicate principalelor provocări cu care se confruntă universitățile europene. Participanții au discutat despre impactul mobilităților academice, despre noi modele de colaborare în cercetare, despre dezvoltarea rețelelor doctorale internaționale și despre contribuția universităților la atingerea obiectivelor climatice și de sustenabilitate. Alte teme importante au vizat învățarea pe tot parcursul vieții, dezvoltarea competențelor necesare economiei viitorului, transformarea digitală a educației și rolul alianțelor universitare în creșterea competitivității Europei.

În cadrul sesiunii susținute la Ateneul Român, François Heinderyckx, consilier CIVIS al rectorului Universității Libere din Bruxelles, a evidențiat faptul că succesul alianțelor europene se construiește în timp, prin acumularea de experiență și prin aprofundarea colaborării dintre instituții: „Universitățile sunt încurajate să constituie alianțe pe termen lung, prin care pot devin mai eficiente în colaborare, pe măsură ce integrarea lor sistemică, strategică, operațională și transformațională se adâncește. Fiecare apel, fiecare proiect și fiecare an academic aduce propriile lecții, verificări empirice și soluții pragmatice. În timp, alianța acumulează experiență, cunoaștere, instrumente și procese care susțin o colaborare tot mai eficientă”.

Ultima zi a CIVIS Days 2026 a fost dedicată, pe de o parte, reuniunii Board-ului Rectorilor CIVIS, principalul organism de guvernanță academică al alianței, iar pe de altă parte unor dezbateri privind viitorul cercetării, educației și dezvoltării competențelor în Europa. Unul dintre invitații speciali ai zilei a fost prof. Maria Leptin, președinta Consiliului European de Cercetare (ERC), a cărei prezență a evidențiat importanța pe care cercetarea de excelență și colaborarea științifică internațională o au în construirea universității europene a viitorului.

Discuțiile s-au concentrat asupra modului în care universitățile pot crea noi oportunități de colaborare în cercetare și pot dezvolta ecosisteme academice capabile să răspundă unor provocări complexe, de la schimbările climatice și transformările tehnologice până la nevoia de inovare și competitivitate la nivel european. Participanții au analizat, de asemenea, rolul alianțelor universitare în stimularea excelenței științifice și în facilitarea cooperării transfrontaliere dintre cercetători, instituții și comunități.

Un alt subiect major al zilei a fost contribuția universităților la dezvoltarea competențelor necesare societății și economiei viitorului. Sesiunile dedicate învățării pe tot parcursul vieții au evidențiat responsabilitatea instituțiilor de învățământ superior de a oferi oportunități de formare pentru categorii cât mai diverse de cursanți și de a răspunde nevoilor unei piețe a muncii aflate într-o continuă transformare. În aceeași direcție, participanții au discutat despre rolul alianțelor universitare europene în consolidarea competitivității Europei și în extinderea accesului la educație și dezvoltare profesională.

Agenda a inclus și dezbateri privind impactul transformării digitale asupra proceselor de predare și învățare, explorând modul în care noile tehnologii pot contribui la dezvoltarea unor experiențe educaționale mai flexibile, mai interactive și mai accesibile. Totodată, reprezentanții bibliotecilor universitare din cadrul alianței au analizat noi modele de colaborare și co-creare, menite să transforme bibliotecile din simple spații de conservare a cunoașterii în actori activi ai ecosistemului academic european.

În paralel, studenții și-au continuat activitatea în cadrul Consiliului Studenților CIVIS, una dintre principalele structuri de reprezentare ale alianței, confirmând încă o dată rolul central pe care participarea studențească îl ocupă în dezvoltarea și guvernanța universității europene.

O comunitate europeană care se construiește și prin cultură

Dincolo de dezbateri și reuniuni strategice, CIVIS Days 2026 a fost și o celebrare a comunității academice europene.

Unul dintre cele mai apreciate momente ale ediției a fost concertul CIVIS Orchestra, găzduit în Aula Magna a Facultății de Drept. Studenți, profesori și membri ai comunităților academice din universitățile partenere au urcat pe aceeași scenă pentru a interpreta lucrări de Franz Schubert și Ludwig van Beethoven, sub baghetele dirijorilor Demetrio Moricca și Zoe Zeniodi.

Mai mult decât un eveniment artistic, concertul a ilustrat una dintre ideile centrale ale alianței: aceea că universitatea europeană se construiește nu doar prin proiecte, strategii și politici comune, ci și prin experiențe împărtășite, dialog și apartenență la aceeași comunitate.

La finalul celor trei zile, mesajul transmis de participanți a fost unul clar: într-o perioadă marcată de incertitudini și transformări profunde, cooperarea academică internațională rămâne una dintre cele mai puternice resurse ale Europei. Iar CIVIS continuă să demonstreze că universitățile pot construi împreună nu doar programe și proiecte comune, ci și o viziune comună asupra viitorului.