În perioada 17-20 septembrie 2024, o delegație a Universității din București a fost prezentă la Toulouse și a participat, alături de reprezentanți ai altor peste 20 de consorții universitare europene, la „Săptămâna alianțelor universitare europene”. Evenimentul și-a propus să conducă la îmbunătățirea colaborării între consorțiile universitare europene și la consolidarea procesului de internaționalizare al universităților.
În cadrul evenimentului, Universitatea din Toulouse a organizat marți, 17 septembrie 2024, o conferință care a explorat motivațiile și modalitățile în care alianțele universitare europene creează parteneriate strategice cu alte universități și stakeholderi din afara granițelor Uniunii Europene. În acest context, reprezentanții alianțelor universitare europene au discutat propriile strategii și abordări privind internaționalizarea și au prezentat studii de caz despre modul în care alianțele pot construi relații internaționale de succes.
Cu peste 300 de participanți prezenți fizic și alții online, conferința a reprezentat o oportunitate pentru a face un schimb de experiențe cu privire la inițiativele reușite, dar și la provocările internaționalizării educației superioare europene.
Moderată de Dorothy Kelly (Arqus), conferința i-a adus împreună pe Vanessa Debiais Sainton (DGEAC, Comisia Europeană), Carle Bonnafous-Murat (reprezentant permanent al Universităților franceze în Bruxelles), Marie Azuelos (CIVICA), Mattia Bellotti (EUTOPIA), John Gardiner (ULYSSEUS) și Romiță Iucu (CIVIS). Charlotte Kedslie (CIVIS), de la Glasgow University, a fost observatorul panelului.
Diploma europeană ca brand European Global, regândirea „Frontierelor Erasmus” și avansarea procesului Bologna, printre direcțiile de diplomație academică propuse de Universitatea din București și CIVIS
Pentru Alianța Universitară CIVIS, din care face parte și Universitatea din București, evenimentul a fost o ocazie importantă de a prezenta o viziune inovatoare asupra internaționalizării. Astfel, prof. univ. dr. Romiță Iucu, președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al Universității din București, a propus 5 puncte către noi frontiere și către o nouă diplomație pentru educație:
Depășirea barierelor trans-instituționale
Prin crearea unor universități de top, civice, angajate deplin în construcția instituțională prin metode inovative de învățare, dezvățare (unlearning) și reînvățare (relearning).
Avansare procesului Bologna în vederea globalizării și internaționalizării
Pentru a atinge acest deziderat, universitățile trebuie să depășească limitele și să îmbrățișeze abordări mai puțin tradiționale cu privire la internaționalizare, încurajând, în acest timp, o mai mare dinamică a implicării umane în promovarea internaționalizării prin diversificarea rolurilor.
Regândirea „Frontierelor Erasmus”
Un accent special ar trebui pus pe mobilitățile transcontinentale și prin explorarea unor noi forme de mobilitate, incluzând experimente inovatoare care sunt adaptate atât studenților tradiționali, cât și netradiționali.
Diploma europeană ca un brand European Global
Prin pledoaria pentru europenizare și accelerarea procesului de validare pentru Diploma Europeană, nu doar ca un proces formal de recunoaștere, ci ca un cadru flexibil și inovator pentru învățarea noilor modele, Diploma Europeană poate deveni un „brand” recunoscut.
„Diplomația Universităților Europene”
Promovarea unei forme noi de diplomație academică europeană, de exemplu prin profesionalizarea noilor roluri, precum acelea de ofițeri globali, care sunt de fapt ambasadori pentru inițiativele academice și de cercetare europene pe scena globală, este un punct cheie.
Tot în acest context, prof. univ. dr. Romiță Iucu a făcut în discursul său o declarație referitoare la universitățile din Republica Moldova, despre care consideră că ar trebui să devină membri asociați ai alianțelor universitare europene.
Propunerile făcute de prof. univ. dr. Romiță Iucu fi consultate aici.
Cooperarea cu Ucraina și parteneriatele cu Africa, în centrul discuțiilor
Parteneriatele strategice ale CIVIS cu șase universități din Africa au fost prezentate de Mahomed Moolla (University of the Witwatersrand). Printre elementele importante punctate de prezentarea domnului Moolla s-au regăsit participarea universităților africane în toate formatele activităților academice CIVIS, seed-funding-ul recent de care vor beneficia peste 20 de proiecte care conectează universitățile europene de cele africane, dar și rețeaua Jean Monnet PolyCIVIS, care aduce împreună 21 de universități din două regiuni, incluzând cei 11 membri europeni ai CIVIS și 6 universități africane asociate, pentru a confrunta criza multiplă prin cercetare și educație.
EAIE24: pe drumul către viitorul educației superioare
CIVIS a prilejuit întâlnirea membrilor, vizitatorilor și a tuturor celor interesați de alianțele universitare europene și internaționalizarea educației superioare la Standul CIVIS, unde tema On the road to the future of higher education / Pe drumul către viitorul educației superioare a atras sute de vizitatori în cele două zile și jumătate ale expoziției. Standul CIVIS a reprezentat, totodată, punctul de întâlnire al membrilor comunității CIVIS, care a organizat peste 10 întâlniri în timpul EAIE24.
Pe parcursul celor trei zile de sesiuni, reprezentanții CIVIS au avut plăcerea de a împărtăși lecțiile pe care le-au învățat în timpul dezvoltării unui master trans-disciplinar, au prezentat rezultatele implementării cu succes a celor aproximativ 200 BIP-uri și au dezbătut probleme legate de provocările mobilității verzi, asigurarea calității și inclusivitatea acestor programe. Alexandru Carțiș, Head of Unit for Education în cadrul CIVIS, a explicat cum BIP-urile sunt elementele de bază care permit CIVIS să se dezvolte folosind modelele altor tipologii educaționale. De asemenea, reprezentanții CIVIS au împărtășit de experiențele și întrebările cele mai importante privind mobilitățile UE-Africa în cadrul unei sesiuni de Fishbowl.
Sesiunea noastră despre cum putem promova mobilitățile studențești Africa-Europa a arătat că, desi universitățile au adesea provocări comune, de la chestiuni legate de viză la probleme priving lipsa de cunoștințe adecvate și constrângeri financiare, putem totuși învăța multe unii de la alții în ceea ce privește abordarea, pentru a găsi rezolvări la acest provocări, a remarcat Christian Möllmann, Global Partnerships Officer la CIVIS.
De asemenea, Möllmann a atras atenția asupra faptului că investiția în formare și personal networking al membrilor de la Birourile Internaționale, dezvoltarea mobilităților pe termen scurt și online sau regândirea principiului reciprocității pentru a dezvolta parteneriate de mobilitate echitabile în ceea ce adesea sunt medii inechitabile pot reprezenta surse de inspirație pentru dezvoltarea unor noi proiecte interinstituționale.